Economie· 2 min citire

Aderarea României la zona euro, încă o țintă ratată. Cine sunt câștigătorii, cine pierde

Românii mai au de așteptat până să cumpere pâine cu euro. Foto/Profimedia

Românii mai au de așteptat până să cumpere pâine cu euro. Foto/Profimedia

Publicat15 dec. 2021, 16:17
Actualizat15 dec. 2021, 16:26
SursăRealitatea

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, consideră că România a ratat toate șansele de aderare la moneda europeană, următoarea țintă fiind anul 2029. Trecerea la euro a fost până acum o țintă mișcătoare în România. Inițial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără țintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană și apoi anul 2024, pentru ca următoarea țintă să fie 2029.

Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la București, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voință politică a decidenților în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituțiile și specialiștii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-țintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 și 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărții „Capitalism și capitaliști fără capital în România“, scrie adevarul.ro.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria și Croația, primite în anticamera zonei euro

Bulgaria și Croația au fost primite de anul trecut în anticamera zonei euro și în câți­va ani pot adopta moneda unică europeană.  În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.  România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 și 2017, când putea solicita oficial intrarea în anticamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­dițiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergență nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea prețurilor, sustenabilitatea finan­țelor publice și a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb și nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplinește toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflației medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referința fiind de 2,7%).   În 2021, inflația anuală poate depăși 7% la final de an, în condițiile în care în octombrie și noiembrie era în jurul a 7,8% - 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ținta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Economie