Cele trei mari federații sindicale din Educație cer partidelor să țină cont de grilele salariale stabilite în 2024, după greva generală din 2023. Dacă aceste grile nu vor fi incluse în legea salarizării unitare, sindicaliștii solicită respingerea proiectului. Ei avertizează că sistemul se confruntă deja cu o lipsă gravă de personal calificat, numărul profesorilor fără studii de specialitate ajungând la 6.300.
Grile negociate după greva din 2023
Solicitarea a fost transmisă de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Națională Sindicală Alma Mater. Grilele cerute de angajații din Educație au fost negociate în 2024 cu reprezentanții Ministerului Muncii și ai Băncii Mondiale, în urma grevei generale din anul precedent. Federațiile cer ca înțelegerea să fie respectată, iar proiectul să fie respins dacă prevederile convenite nu se regăsesc în forma finală.
Sindicaliștii arată că familia ocupațională Învățământ reprezintă 27% din întregul sistem bugetar, în timp ce coeficienții propuși generează 21% din impactul bugetar calculat pentru aplicarea legii salarizării prin PNRR 2026. În opinia lor, această proporție arată că grilele propuse pentru Educație sunt corelate cu cele pregătite pentru celelalte familii ocupaționale. Ei resping astfel argumentul că revendicările angajaților din școli și universități ar produce un impact bugetar disproporționat.
Salariul profesorului debutant, calculat folosind o valoare din 2023
O altă problemă semnalată este valoarea folosită pentru calcularea salariului profesorului debutant. Proiectul ia în considerare un venit mediu brut de 8.600 de lei, corespunzător anului 2023, deși valoarea actuală este de 9.750 de lei. Folosirea reperului mai vechi ar menține salariile de intrare în sistem la un nivel mai mic decât cel rezultat din datele economice actuale.
Nemulțumirile vizează și învățământul universitar, unde diferența propusă pentru personalul care deține titlul științific de doctor este de numai 0,15 în cadrul coeficienților. Problema ar deveni mai serioasă în condițiile în care OUG 115/2023 ar urma să fie abrogată. În plus, coeficienții propuși pentru universități nu diferă semnificativ de cei care ar rezulta dacă veniturile actuale ar fi transformate în coeficienți folosind valoarea de referință de 4.100 de lei.
Numărul profesorilor fără studii de specialitate a depășit 6.000
Federațiile avertizează că salarizarea neatractivă accelerează deprofesionalizarea sistemului. Numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut la 6.300, după ce în anul școlar 2024–2025 era mai mic de 4.000. Creșterea arată dificultatea școlilor de a atrage și păstra cadre didactice pregătite pentru disciplinele pe care le predau.
România alocă Educației 3% din produsul intern brut și se află la finalul clasamentului european din acest punct de vedere. Procentul este mai mic de jumătate față de nivelurile înregistrate de statele aflate în fruntea clasamentului, precum Suedia, cu 6,8% din PIB, Finlanda, cu 6,3%, și Belgia, cu 6,2%. Sindicatele consideră că noua lege trebuie să reducă aceste diferențe și să ofere salarii care să oprească plecarea personalului calificat din sistem.
