Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru nu au reușit să-i convingă pe europeni că Legea Salarizării propusă de guvernul demis este bună. Comisia Europeană a respins proiectul, iar acum România este la un pas să piardă aproape 800 de milioane de euro din banii de la UE.
Proiectul prezentat de partea română nu îndeplinește jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unor surse.
Jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dedicat reformei salarizării din sectorul public întâmpină obstacole majore în procesul de avizare de la Bruxelles. Forma actuală a proiectului riscă să blocheze virarea tranșelor de bani europeni din cauza depășirii substanțiale a plafoanelor financiare convenite inițial, au precizat surse politice.
Evaluarea experților europeni indică faptul că propunerea depășește posibilitățile bugetare ale țării și creează un dezechilibru financiar accentuat pe termen mediu.
Tensiuni pe anvelopa bugetară: de la 8 la 16 miliarde de lei
Divergențele majore dintre Guvern și Comisia Europeană se concentrează pe sumele totale alocate pentru majorările salariale. Deși calculele inițiale avansau un impact de aproximativ 8 miliarde de lei, variantele de lucru prezentate ulterior de Dragoș Pîslaru au urcat miza financiară:
Evoluția scenariilor: Propunerile trimise spre analiză au inclus creșteri ale anvelopei de la 12 miliarde de lei până la un maxim de 16 miliarde de lei pentru anul 2027, comparativ cu nivelul din 2026.
Refuzul reprezentanților UE: Comisia Europeană a respins ambele variante extinse (atât pe cea de 12 miliarde, cât și pe cea de 16 miliarde de lei), semnalând că nicio majorare nu va fi acceptată fără un plan clar de sustenabilitate.
Condiția Bruxelles-ului: tăieri de cheltuieli aplicate prin lege
Pentru a aproba o anvelopă salarială mai generoasă, oficialii europeni cer măsuri compensatorii ferme, care să echilibreze balanța veniturilor și a cheltuielilor publice. Suplimentarea fondului de salarii în sistemul bugetar poate fi validată doar dacă statul reduce în mod direct alte categorii de cheltuieli.
Printre opțiunile analizate la nivel politic s-a numărat diminuarea unor indemnizații acordate urmașilor fostilor prizonieri de război. Totuși, partenerii europeni au atras atenția că simplele intenții sau propuneri verbale nu sunt suficiente: orice economie la buget trebuie reglementată oficial printr-un proiect de lege votat și adoptat în Parlament înainte de aprobarea finală a jalonului PNRR.
Legea salarizării va fi tranșată de președintele Dan cu liderii partidelor mâine la Palatul Cotroceni într-o întâlnire crucială pentru a obține sprijin politic pentru proiect. Fără el, România riscă să piardă 770 milioane de euro din PNRR.
