Realitatea PLUS demontează minciunile sistemului. Lucian Pahonțu explică pas cu pas ce a făcut la revoluție

USR-iștii și-au activat propaganda împotriva președintelui Nicușor Dan și a șefului SPP, Lucian Pahonțu, ca să distragă atenția românilor de la manevrele pe care le fac în Parlamentul European prin care încearcă să blocheze cele 770 de milioane de euro din PNNR până când România renunță la amendamentul Fritz.

Astfel că au lansat un documentar în care îl acuză pe șeful SPP că ar fi participat la masacrul de la Revoluție și la represiunea de la Mineriadă. Lucian Pahonțu a negat acuzațiile, însă globaliștii continuă linsajul și presiunile la adresa președintelui pentru a-l demite pe șeful SPP.

Declarația lui Lucian Pahonțu: „Nu am avut contact cu manifestanții”

Revolta de la București a început în timpul mitingului organizat de Nicolae Ceaușescu în noaptea de 21 decembrie 1989, când protestatarii au huiduit și au scandat lozinci anticomuniste. După eșecul mitingului, manifestanții s-au mutat în Piața Universității și zona Hotelului Intercontinental, unde au ridicat o baricadă improvizată. Forțele de represiune au intervenit cu tancuri și arme de foc pentru a dispersa mulțimea.

Baricada a fost distrusă, iar oamenii au fost uciși, răniți și arestați. Lucian Pahonțu, șeful SPP, este acuzat de propaganda sistemului că a fost prezent în zona baricadei de la Intercontinental, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. Într-o declarație publică, Pahonțu demontează pas cu pas acuzațiile jurnaliștilor Recorder.

„În decembrie 1989, aveam 25 de ani, eram locotenent și comandant al unui pluton de transmisiuni. La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de astăzi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informativ-operative și de cercetare penală”, a spus Lucian Pahonțu.

Revoluția din 1989: cum a fost reprimată revolta din București

Potrivit declarațiilor lui Pahonțu, în timpul confruntărilor din Piața Universității, compania din care făcea parte a primit ordine pentru mai multe puncte din București.

„În jurul orei 20.00, am primit ordin să ne deplasăm la Casa Scânteii; în jurul orei 21.00, am primit ordin să ne deplasăm pe platoul din fața restaurantului Cina și, în jurul orei 22.00, am primit ordin să intrăm în dispozitivul de blocare de pe strada 13 Decembrie, pe care nu l-am părăsit până la ora 02.00, când am primit ordinul să ne întoarcem la camioanele de transport ale unității, în care am rămas, în repaos, până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989.”, a mai transmis Pahonțu.

Înregistrările audio din timpul Revoluției arată cum șefii Securității și ai Armatei trimiteau blindate în piață ca să împrăștie protestatarii. Pe scurt, aceste dovezi confirmă că forțele de ordine au primit ordin clar să folosească vehicule militare grele împotriva oamenilor care ieșiseră în stradă.

Victimele Revoluției povesteau lucruri groaznice de pe patul de spital.

Potrivit șefului SPP, nici el și nici militarii din subordinea sa nu aveau muniție în momentul în care a primit ordin să iasă pe străzi și nici nu au intrat în contact cu protestatarii.

„După ce am primit ordinul în jurul orei 22.00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie la intersecția cu strada Academiei, fără a avea asupra noastră muniția care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă. În fața dispozitivului nostru, la 150 de metri, era un cordon de Miliție. În fața acestora, la alți 150 metri, pe trotuarul de la ieșirea în Bulevardul Nicolae Bălcescu, era un cordon format din militari ai Ministerului Apărării Naționale. În fața lor, pe bulevard, erau staționate blindate și forțe ale Ministerului Apărării Naționale. În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitiv, nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii.”, a transmis Pahonțu.

Lucian Pahonțu continuă să povestească și ce a făcut în dimineață zilei de 22 decembrie 1989, înainte de fuga soților Ceaușescu. Potrivit acestuia, manifestanții i-au îmbrățișat pe militari și le-au dat flori.

„În acea dimineață, dispozitivul din zonă era format astfel: în fața noastră se afla un cordon de subofițeri și ofițeri de Miliție, iar în spate două blindate ale M.Ap.N. În jurul orei 10:00, la ordin, am permis accesul manifestanților în Piața Republicii, iar aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare. Ulterior, am primit ordin să ne retragem către camioane, ne-am îmbarcat în ele și ne-am întors la unitate. Menționez că, la sosirea în unitate, muniția a fost verificată și predată și nu lipsea niciun cartuș.”, a declarat Pahonțu.

Haosul general s-a declanșat după fuga lui Ceaușescu, pe 22 decembrie din cauza știrilor false referitoare la așa-zișii teroriști. Militarii și oamenii simpli care primiseră arme au început să tragă unii în alții. Mulți oameni nevinovați, dar și mulți soldați, au fost împușcați pe stradă, la serviciu sau chiar în propriile case.

Imediat după fuga lui Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu a preluat controlul politic al țării și a anunțat oficial, în direct la Televiziunea Română, prăbușirea dictaturii comuniste.

În schimb, Petre Roman, care a fost numit ulterior premier, a anunțat înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu de la balconul Comitetului Central al Partidului Comunist Român.

Ulterior, Petre Roman a vorbit în presa străină despre cum Nicolae Ceaușescu ar fi pregătit aviația militară pentru a interveni masiv în stradă.

Reacții au fost și din afară în timpul Revoluției din 1989. În timp ce președintele american George W. Bush a criticat dur violențele orchestrate de regimul Ceaușescu, premierul britanic - Margaret Thatcher i-a cerut personal și în mod secret lui Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice, să intervină pentru a opri vărsarea de sânge. În schimb, Gorbaciov s-a opus ferm oricărei intervenții militare directe în România.

De altfel, imediat după prăbușirea regimului comunist, guvernul britanic condus de Margaret Thatcher a recunoscut schimbarea de la București și a susținut reintegrarea României în rândul națiunilor democratice ale Europei.

Dosarul Revoluției: ce susține procurorul Cătălin Ranco Pițu

Procurorul care a instrumentat Dosarul Revoluției demontează minciunile propagandei sistemului. Cătălin Ranco Pițu spune că probele din dosar arată că Lucian Pahonțu nu a intrat în contact cu manifestanții și nu a participat direct la acțiunile de reprimare.

Propaganda globaliștilor îl acuză pe Lucian Pahonțu și că ar fi participat la violențele din timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Șeful SPP a respins și aceste acuzații și susține că, în acele zile el și militarii aflați în subordinea sa au rămas în cazarmă.

Lucian Pahonțu spune că, potrivit documentelor din arhiva Jandarmeriei Române, unitatea sa nu a părăsit cazarma până pe 15 iunie. „În acea zi nu au avut loc manifestații în Piața Universității, nu au fost înregistrate violențe, iar minerii s-au retras din zona respectivă și au plecat spre Valea Jiului”, susține Pahonțu.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost o represiune violentă a protestelor din Piața Universității. Protestatarii cereau îndepărtarea foștilor comuniști din politică. Președintele Ion Iliescu a chemat minerii la București, iar aceștia au atacat și bătut protestatarii, sub pretextul că apără democrația.

Oamenii povesteau atunci ororile la care au fost supuși de mineri.

Nicușor Dan, poziție publică privind verificările CSAT și CNSAS

În ciuda atacurilor Sistemului, Președintele Nicușor Dan respinge acuzațiile la adresa șefului SPP, Lucian Pahonțu, „Verificările CSAT și CNSAS confirmă că acesta nu a fost implicat în represiunile din 1989 și 1990”, a spus șeful statului.

Atacurile globaliștilor la adresa lui Pahonțu îl vizează direct pe Nicușor Dan. USR a pus tunurile pe șeful SPP fix după ce președintele României a promulgat legea care l-a lăsat pe Fritz fără fotoliul de primar. Deși acesta din urmă a fost declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate, parlamentarii USR cer audierea lui Pahonțu în Parlament. „Dacă se confirmă, datorăm victimelor Revoluției și generațiilor viitoare ca el să facă un pas înapoi”, a spus liderul USR.

Totodată, susținătorii liderului USR pun presiune pe Nicușor Dan să îl demită pe șeful SPP. După ce l-au linșat la televiziunile de casă și pe rețelele de socializare pe șeful statului, globaliștii s-au adunat și au protestat în fața Palatului Cotroceni.

În decembrie ’89, românii au ieșit în stradă pentru adevăr și libertate. După 37 de ani, încă încercăm să separăm adevărul de scenariile construite peste el. Atacurile la adresa șefului Serviciului de Pază și Protecție, folosind jumătăți de adevăr și presupuneri, arată disperarea unui Sistem care pierde puterea și care încearcă să lovească inclusive la Cotroceni.