Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să pronunțe joi soluția definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza litigiului ajunge la aproximativ 5 miliarde de lei, iar pronunțarea a fost deja amânată de cinci ori.
Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să pronunțe joi soluția definitivă în procesul de 5 miliarde de lei cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Sumele provin din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, iar instanța supremă a amânat deja de cinci ori pronunțarea unei soluții în acest dosar.
Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească restanțele
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, iar miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Curtea de Apel București a stabilit atunci că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data la care hotărârea instanței rămâne definitivă. Pentru fiecare zi de întârziere au fost stabilite penalități de 1%, dar și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care obligația nu este îndeplinită.
Înalta Curte acuză încălcarea separării puterilor în stat
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța supremă acuză, de asemenea, Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează legitimitatea instanțelor.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele articole din legea contenciosului administrativ. Executivul a cerut să se stabilească dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă instanțele pot stabili drepturi peste alocările bugetare prevăzute prin lege.
Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară. Executivul a cerut ca procesul să fie suspendat până când CJUE va lua o decizie.
Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa privește plata restanțelor salariale din Justiție și limitele competențelor instanțelor în raport cu atribuțiile Guvernului în materie bugetară.
„De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, declara Bolojan.
Aproape 5 miliarde de lei au fost prevăzute pentru Înalta Curte în 2026
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru Înalta Curte în 2026. Suma reprezenta o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, iar banii suplimentari erau destinați achitării unor drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la decizii ale instanțelor. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând cu anul 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți. Fondurile au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
