O apropiere mai mare decât cea planificată în prezent, între Canada și statele membre ale Uniunii Europene, ar crea noi probleme în privința oțelului, automobilelor, culturilor modificate genetic și a altor chestiuni de fond, au declarat diplomați de la Bruxelles.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat ideea ca Uniunea Europeană să analizeze posibilitatea acordării unui statut de „membru asociat” Canadei, într-un moment în care relațiile dintre Ottawa și administrația lui Donald Trump devin tot mai tensionate.
Propunerea a fost prezentată în cadrul discursului anual privind Starea Uniunii, susținut la Strasbourg, și are ca obiectiv apropierea strategică dintre UE și Canada. Inițiativa nu a fost însă discutată în prealabil cu guvernele statelor membre, ceea ce a generat surprindere în mai multe capitale europene.
Von der Leyen propune o apropiere strategică de Ottawa
În discursul său, Ursula von der Leyen a susținut că Europa trebuie să-și regândească urgent parteneriatele internaționale și să dezvolte alianțe cu democrații care împărtășesc valori comune.
În acest context, Canada ar putea deveni primul stat care să primească un eventual statut de membru asociat al Uniunii Europene.
Pentru Ottawa, o asemenea apropiere ar putea reprezenta o alternativă strategică într-o perioadă în care relațiile comerciale cu Statele Unite sunt marcate de dispute și măsuri protecționiste.
Premierul canadian Mark Carney a participat la discursul de la Strasbourg, în cadrul unei vizite menite să transmită intenția ambelor părți de a consolida relația bilaterală.
Statele membre cer mai multe detalii
Ideea lansată de Comisie a luat prin surprindere mai multe guverne europene. Potrivit unor diplomați europeni citați de POLITICO, statele membre nu au fost consultate înainte ca propunerea să fie făcută publică.
Unul dintre diplomați a subliniat că există o atitudine favorabilă față de Canada, însă lipsesc detaliile privind ceea ce ar presupune concret un asemenea statut.
Problema este cu atât mai complicată cu cât Uniunea Europeană nu dispune în prezent de un model juridic clar pentru „membru asociat”.
În plus, deciziile privind extinderea Uniunii și statutul statelor în raport cu aceasta implică instituțiile și guvernele statelor membre, nu doar Comisia Europeană.
Un acord comercial ar putea fi mai ușor de acceptat
O posibilitate discutată în capitalele europene este ca apropierea de Canada să se concentreze în primul rând pe relațiile comerciale și accesul la piața europeană.
Un astfel de aranjament ar putea semăna, cel puțin în anumite privințe, cu acordurile de liber schimb aprofundat și cuprinzător încheiate de UE cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Extinderea cooperării economice ar fi însă mult mai ușor de gestionat decât integrarea politică sau instituțională.
Potrivit diplomaților citați, există puțin sprijin pentru ca un eventual statut asociat să ofere Canadei un nivel semnificativ de integrare în structurile politice ale Uniunii.
Modificarea tratatelor europene, una dintre principalele probleme
Un alt obstacol îl reprezintă cadrul juridic al UE.
Unul dintre diplomații europeni citați de POLITICO a apreciat că introducerea unui statut de membru asociat ar putea necesita modificarea tratatelor fundamentale ale Uniunii. În opinia sa, obținerea sprijinului necesar pentru o asemenea schimbare ar fi extrem de dificilă.
Prin urmare, înainte ca ideea să devină o propunere concretă, statele membre ar trebui să stabilească exact ce drepturi și obligații ar avea Canada și cum s-ar integra acestea în actualul sistem juridic european.
„Made in Canada” și alte dosare comerciale sensibile
O apropiere mai profundă de Canada ar putea genera și o serie de dispute comerciale.
Printre subiectele sensibile se află politica Canadei de favorizare a produselor și companiilor naționale, care ar putea intra în contradicție cu anumite principii ale pieței unice europene.
Un alt domeniu problematic ar putea fi industria siderurgică. Canada are un sector important al oțelului, iar interesele sale comerciale pot intra în competiție cu cele ale producătorilor europeni.
De asemenea, ar putea fi discutate taxele aplicate automobilelor europene exportate în Canada, precum și regulile canadiene referitoare la importurile de băuturi alcoolice din Europa.
Reglementările privind organismele modificate genetic reprezintă un alt punct în care cele două părți au abordări diferite.
Ideea de „membru asociat” a mai fost discutată în cazul Ucrainei
Conceptul nu este complet nou în politica europeană.
Cancelarul german Friedrich Merz a propus anterior utilizarea unui statut de asociere pentru aprofundarea relațiilor dintre UE și Ucraina. Inițiativa nu a obținut însă sprijinul necesar și a fost respinsă de partea ucraineană.
Acest precedent arată dificultatea de a transforma ideea unui „membru asociat” într-un mecanism concret, acceptat de toate statele membre.
Guvernele europene susțin apropierea de Canada
Înaintea discursului lui von der Leyen, ambasadorii statelor membre s-au întâlnit cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European pentru a discuta despre relația cu Ottawa.
Potrivit informațiilor citate de POLITICO, participanții au manifestat, în linii generale, sprijin pentru consolidarea relațiilor cu Canada.
Susținerea ar fi venit inclusiv din partea unor guverne europene de dreapta, care în alte situații adoptă o poziție mai prudentă în relația cu administrația Trump.
Ministrul irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, a declarat că extinderea Uniunii și, eventual, apariția unor forme de asociere ar putea servi intereselor strategice europene.
Parlamentul European cere clarificări
În Parlamentul European, propunerea nu a fost primită uniform.
Eurodeputata Manon Aubry a pus sub semnul întrebării legitimitatea politică a anunțului și a întrebat-o pe Ursula von der Leyen cine i-a acordat mandatul democratic pentru o asemenea inițiativă.
Reacția reflectă una dintre principalele întrebări ridicate de propunere: cât de departe poate merge Comisia Europeană în configurarea unei noi forme de relație externă fără ca statele membre să fi stabilit în prealabil cadrul politic și juridic.
Canada caută parteneri dincolo de Statele Unite
Pentru guvernul de la Ottawa, apropierea de Uniunea Europeană apare într-un moment în care Canada încearcă să-și reducă dependența economică și strategică de Statele Unite.
Mark Carney a pledat pentru dezvoltarea unor relații mai strânse cu democrații care susțin comerțul liber și pentru diversificarea parteneriatelor internaționale ale Canadei.
Vizita sa la Strasbourg are astfel și o importantă dimensiune politică. Un oficial european de rang înalt a descris anterior deplasarea drept un semnal clar al intenției ambelor părți de a ridica relația UE-Canada la un nou nivel.
Carney urmează să prezinte în Parlamentul European propria viziune asupra viitorului relațiilor dintre Canada și Uniunea Europeană.
Ce urmează pentru relația UE-Canada
În acest moment, „membrul asociat” rămâne mai degrabă o idee politică decât un mecanism juridic definit.
Principalele întrebări vizează amploarea accesului Canadei la piața europeană, eventualele drepturi politice, obligațiile economice și compatibilitatea unui asemenea statut cu tratatele UE.
Discuțiile dintre statele membre și instituțiile europene vor trebui să clarifice aceste aspecte înainte ca propunerea să poată fi transformată într-un proiect concret.
În paralel, apropierea dintre Bruxelles și Ottawa se desfășoară pe fondul unei reconfigurări mai largi a relațiilor comerciale și geopolitice ale Canadei, în contextul tensiunilor cu Washingtonul.
