Rusia organizează, în perioada 18–20 septembrie, alegeri parlamentare pentru desemnarea celor 450 de membri ai Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului. Este primul scrutin legislativ organizat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
Într-un sistem politic strict controlat, partidul de guvernământ „Rusia Unită”, formațiune susținută de președintele Vladimir Putin, pornește cu un avantaj considerabil. Formațiunea este așteptată să își păstreze dominația în Duma de Stat, iar una dintre principalele chestiuni urmărite în timpul scrutinului este dimensiunea majorității pe care o va obține, scrie The Guardian.
Reuters a prezentat o serie de date și informații relevante despre alegerile parlamentare din Rusia, scrutin al cărui rezultat este considerat previzibil în materialul agenției.
Cum sunt distribuite cele 450 de locuri
Alegătorii ruși urmează să desemneze toți cei 450 de membri ai Dumei de Stat. Parlamentarii vor avea un mandat de cinci ani, iar alegerea lor se face prin două mecanisme distincte.
Jumătate dintre locurile din parlament, respectiv 225, sunt repartizate în urma votului național pe liste de partid. Celelalte 225 de mandate sunt stabilite în circumscripții uninominale, unde alegătorii votează candidați individuali.
Scrutinul din septembrie reprezintă al nouălea scrutin legislativ din istoria modernă a Federației Ruse.
Un sondaj realizat la sfârșitul lunii august de VȚIOM, institutul de sondaje de stat din Rusia, indica un avantaj important pentru „Rusia Unită”. Formațiunea era creditată cu un sprijin de 37% în rândul respondenților.
Pe poziția următoare se afla Partidul Comunist, cu 11,6%.
Miza pentru „Rusia Unită” este majoritatea calificată
În centrul atenției se află și marja cu care „Rusia Unită” își va adjudeca victoria. Partidul controlează în prezent 310 dintre cele 450 de locuri ale Dumei de Stat.
Pentru a-și păstra majoritatea calificată, formațiunea trebuie să obțină cel puțin 300 de mandate. Un asemenea rezultat îi permite să își mențină capacitatea de a promova modificări constituționale fără să depindă de sprijinul celorlalte partide parlamentare.
Prin urmare, scrutinul nu este urmărit doar prin prisma faptului că „Rusia Unită” este așteptată să rămână principala forță din Duma de Stat, ci și prin raportare la numărul exact de locuri pe care îl va obține.
Opoziția parlamentară are un spațiu limitat
Celelalte patru partide despre care se așteaptă să intre din nou în Duma de Stat includ Partidul Comunist și Partidul Liberal-Democrat al Rusiei, formațiune cu orientare ultranaționalistă.
Aceste partide susțin, în mare măsură, războiul și, în chestiunile importante, tind să voteze alături de „Rusia Unită”.
În acest context, prezența unor formațiuni parlamentare diferite nu înseamnă automat existența unei opoziții care contestă în mod consistent linia partidului de guvernământ.
„Iabloko” a fost exclus de la votul pe liste de partid
Partidul liberal „Iabloko” nu a putut participa la scrutinul pe liste de partid după ce Curtea Supremă a Rusiei a interzis formațiunii să candideze în această componentă a alegerilor.
Decizia a eliminat din competiția pe liste singurul partid politic înregistrat care se opunea războiului Rusiei în Ucraina.
Totuși, unii dintre candidații „Iabloko” continuă să participe la alegeri în circumscripțiile uninominale, deoarece hotărârea instanței nu se aplică acestei componente a scrutinului.
În materialul Reuters, posibilitatea ca acești candidați să obțină vreun mandat este considerată redusă.
Alți politicieni din opoziție nu au putut candida
Și alți politicieni din opoziție au fost împiedicați să participe la alegeri. Aceștia au fost desemnați drept „agenți străini”, statut care a avut consecințe asupra posibilității lor de a lua parte la scrutin.
Astfel, competiția electorală se desfășoară într-un context în care o parte dintre vocile politice care contestă puterea nu au acces la toate formele de participare electorală.
Ce s-a întâmplat cu monitorizarea alegerilor
Monitorizarea independentă a scrutinului se desfășoară, la rândul său, într-un context diferit față de alegerile anterioare.
„Golos”, singura organizație independentă de monitorizare a alegerilor la nivel național, și-a încetat activitatea în 2025. Organizația criticase în mod sever modul în care se desfășuraseră alegerile anterioare și s-a confruntat timp de mai mulți ani cu presiuni din partea autorităților.
O altă chestiune importantă este lipsa observatorilor internaționali ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Moscova nu a invitat observatori din partea OSCE pentru monitorizarea alegerilor. OSCE a afirmat că această situație reflectă o tendință a guvernului rus de a ignora transparența, responsabilitatea democratică și statul de drept.
OSCE acuză restrângerea spațiului politic
Potrivit OSCE, sistemul politic din Rusia a devenit mai restrictiv comparativ cu situația de la precedentele alegeri parlamentare, desfășurate în 2021.
Organizația indică mai multe schimbări care au intervenit între cele două scrutine. Printre acestea se numără excluderea candidaților desemnați drept „agenți străini”, introducerea unor limite suplimentare privind finanțarea campaniilor electorale și alte măsuri care au restrâns cadrul în care se desfășoară competiția politică.
Autoritățile ruse au respins criticile referitoare la procesul electoral. Moscova susține că alegerile se desfășoară în conformitate cu legislația și afirmă că dușmanii occidentali ai Rusiei încearcă să submineze și să perturbe scrutinul.
Alegeri organizate și în teritoriile controlate de Rusia din Ucraina
Scrutinul parlamentar are loc și în teritorii pe care Rusia le controlează în Ucraina.
Alegătorii sunt chemați la urne în Crimeea, peninsulă pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014. Votul se desfășoară, de asemenea, în zonele controlate de Rusia din regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson.
În anumite zone, procesul electoral a început mai devreme. Autoritățile ruse au justificat această decizie prin motive de securitate.
