România va desemna, pentru a treia oară, un oraș care va purta titlul de Capitală Europeană a Culturii, în anul 2034. Comisia Europeană a anunțat calendarul orientativ al competiției, iar primele candidaturi sunt așteptate în toamna anului 2028.
Orașele interesate vor intra într-un proces de selecție care se va întinde pe mai mulți ani. Finalistele ar urma să fie stabilite în 2029, iar localitatea câștigătoare va avea la dispoziție aproximativ cinci ani pentru a pregăti programul cultural, investițiile și proiectele care vor fi derulate în 2034.
România, la a treia experiență de acest tip
Titlul de Capitală Europeană a Culturii a mai fost acordat în România orașelor Sibiu și Timișoara. Sibiul a deținut statutul în 2007, împreună cu Luxemburg, iar Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii în 2023, alături de Veszprém, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.
Experiențele celor două orașe au evidențiat impactul pe care o astfel de competiție îl poate avea asupra unei comunități. Dincolo de evenimentele organizate într-un singur an, proiectele pot contribui la dezvoltarea infrastructurii culturale, la atragerea de parteneriate internaționale, la crearea unor rețele europene și la formarea unor echipe capabile să gestioneze programe culturale complexe.
Ministerul Culturii susține că ediția din 2034 va pune accent pe continuitate și pe efectele pe termen lung ale proiectelor propuse de orașele candidate.
Ce se schimbă pentru competiția din 2034
Noul cadru european urmărește să transforme titlul de Capitală Europeană a Culturii într-un angajament care depășește anul în care orașul desemnat organizează programul principal.
Astfel, evaluarea nu se va opri la evenimentele din anul titlului. Autoritățile locale vor trebui să demonstreze că proiectele, investițiile și direcțiile asumate pot produce rezultate inclusiv după încheierea programului oficial.
Respectarea angajamentelor asumate în candidatura orașului va conta și pentru acordarea Premiului „Melina Mercouri”. Distincția poartă numele fostei ministre a Culturii din Grecia, Melina Mercouri, una dintre inițiatoarele programului lansat în 1985.
Printre modificările anunțate se află simplificarea procedurii de înscriere. Criteriile de evaluare ar urma să fie reduse de la șase la patru categorii, iar orașele vor putea construi mai ușor candidaturi comune, inclusiv în formule transfrontaliere. În același timp, tinerii și organizațiile societății civile ar urma să aibă un rol mai important în pregătirea proiectelor.
Proiectele orașelor finaliste ar putea continua
Ministerul Culturii analizează posibilitatea ca o parte dintre programele concepute pentru competiție să poată fi aplicate chiar și de orașele care nu obțin titlul final. Ideea este ca munca depusă pentru realizarea unei candidaturi să nu fie pierdută după anunțarea rezultatului.
Un exemplu invocat este Cluj-Napoca, oraș care a candidat pentru titlul din 2021. Chiar dacă nu a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii, mai multe inițiative și direcții dezvoltate în perioada candidaturii au continuat ulterior prin proiecte culturale locale.
„Avem în pregătire Strategia Naţională a Culturii 2027-2034, perioada competiţiei pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susţină reciproc: oraşele candidate au nevoie de un cadru naţional coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spaţii de proximitate, proiecte intergeneraţionale, comunităţi mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István.
