Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat, joi, într-un dosar care vizează una dintre cel mai mari înşelăciuni din domeniul imobiliar. Un avocat din judeţul Alba, Ovidiu Jidveian, a fost condamnat la 5 ani şi 9 luni, instanţa admiţând acordul de recunoaştere a vinovăţiei pe care acesta l-a încheiat cu procurorii, după ce a înşelat cu 12 milioane de euro peste 200 de clienţi de la care a luat fie avansuri pentru apartamente, fie contravaloarea integrală a apartamentelor pe care a promis că le va construi într-un complex rezidenţial din Alba Iulia. Iniţial, Curtea de Apel Cluj respinsese acordul încheiat de inculpat cu procurorii.
”Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi de inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel împotriva sentinţei penale nr. 231 din 04 decembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, în dosarul nr. 863/33/2024. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată, doar cu privire la soluţia dispusă în privinţa inculpatului Jidveian Ovidiu Viorel şi, rejudecând: (...) admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la 13.09.2024 în dosarul de urmărire penală nr. 929/78/P/2023, între procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel (....) condamnă pe inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârţirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (251 acte materiale, din care 4 în formă tentată). (...) Condamnă pe inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată”, se arată în sentinţa definitică pronunţată joi de ÎCCJ.
Instanţa l-a mai condamnat pe avocatul Ovidiu Jidveian la 9 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi la zeci de mii d elei amendă pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru încheierea în fals a unor antecontracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente pe care a promis că le va livra clienţilor de la care a primit bani.
”Contopeşte cele două pedepse rezultante parţiale şi aplică inculpatului pedeapsa rezultantă de 5 ani şi 9 luni închisoare şi 27.000 lei amendă (450 zile-amendă x 60 lei/zi-amendă). În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a C.pen., aplică pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen., constând în exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităşii de stat, pe o perioadă de 4 ani. (...) Atrage atenţia inculpatului Jidveian Ovidiu Viorel că, în caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea”, este soluţia ÎCCJ.
Instanţa a lăsat nesoluţionată latura civilă a cauzei, menţinând sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile şi poprirea asupra tuturor conturilor bancare şi a depozitelor bancare deschise pe numele condamnatului.
În plus, avocatul este obligat la plata în favoarea statului a sumei de 17.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din cursul urmăririi penale.
Ovidiu Jidveian, avocatul din Alba Iulia care a înşelat cu aproximativ 12 milioane de euro 211 persoane fizice şi firme, cărora le-a promis că le vinde apartamente într-un complex rezidenţial din centrul oraşului, a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei, însă Curtea de Apel Cluj-Napoca a respins acordul de recunoaştere a judecătorii instanţei din Cluj Napoca considerând că pedeapsa de 5 ani şi 9 luni de detenţie prevăzută în acordul semnat de avocat în faţa procurorilor este ”nejustificat de blândă în raport de gravitatea infracţiunilor şi periculozitatea infractorului”. Atât inculpatul cât şi procurorii au contestat decizia, ÎCC pronunţându-se definitiv în acest caz.
Instanţa din Cluj a constatat că avocatul a folosit mare parte din banii proveniţi din înşelăciuni ”pentru satisfacerea propriilor nevoi”, iar o parte din bani a fost folosită ”în cadrul unor activităţi similare jocurilor de noroc”, respectiv investită în monede virtuale.
