Tribunalul București suspendă până pe 7 martie judecarea cauzelor aflate pe rol

Tribunalul București, una dintre cele mai mari instanțe din țară, a decis în Adunarea Generală de joi să suspende până pe 7 martie judecarea cauzelor aflate pe rol și să ceară aborgarea OUG 7, potrivit unui comunicat de presă.

Magistrații bucureșteni mai cer și suspendarea activității Secției de investigare a infracțiunilor din justiție până la pronunțarea Președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, inițiată de Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor.

Magistrații cer revenirea provizorie la competența partajată a structurilor de parchet în funcție de obiectul infracțiunilor (DNA în ceea ce privește corupția, DIICOT în ceea ce privește crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce privește infracțiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor și al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.

Comunciatul integral:
Astăzi, 27.02.2019, s-a desfășurat la Tribunalul București Adunarea Generală a Judecătorilor ce funcționează la această instanță, pe ordinea de zi aflându-se în discuție situația cu care se confruntă în ultima perioadă sistemul judiciar.

În cadrul Adunării Generale, judecătorii care funcționează la Tribunalul București au agreat majoritar:

I. Adoptarea unei declarații de principiu privind următoarele:

– Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

– Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanțele de urgență subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ținând seama de aspectele învederate de entitățile menționate.

– Adoptarea de măsuri de natura celor menționate anterior în scopul suspendării activității Secției de investigare a infracțiunilor din justiție până la pronunțarea Președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și revenirea provizorie la competența partajată a structurilor de parchet în funcție de obiectul infracțiunilor (DNA în ceea ce privește corupția, DIICOT în ceea ce privește crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce privește infracțiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor și al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.

– Inițierea procedurilor legislative de către titularii în drept, în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiționarea expresă și imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanțe de urgență în domeniul legilor justiției și al tuturor legilor organice privind sistemul judiciar, după obținerea avizului conform din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil în vederea emiterii acestuia;

– Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituția Avocatului Poporului în scopul sesizării Curții Constituționale cu privire la dispozițiile O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018 și O.U.G. nr. 7/2019, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român, așa cum a învederat Comisia de la Veneția.

– Respectarea competențelor și a rolului fiecărei Secții a Consiliului Superior al Magistraturii și implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituției, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial și sistarea emiterii unor comunicate de presă de către președintele C.S.M. sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituția însăși.

– Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociați la adresa statului de drept și a statutului judecătorilor și procurorilor din România, încetarea acțiunilor care intimidează judecătorii și procurorii și afectează independența justiției.

– Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuției de a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat tuturor magistraților;

– Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraților, a activității curente desfășurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum și revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin simplificarea acesteia și eliminarea competențelor Inspecției Judiciare în procedura de revocare.

II. Publicarea declarației de principiu la ușile sălilor de ședință și pe site-ul instanței.

III. Amânarea, în intervalul 28.02.2019 – 07.03.2019 a dosarelor aflate pe rolul completelor de judecată, cu excepția cauzelor urgente.

Programul de lucru cu publicul și programul ședințelor de judecată se desfășoară normal.

IV. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale referitoare la asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor.

V. Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Ministerului Justiției cu privire la necesitatea alocării unor resurse materiale și umane adecvate desfășurării în condiții optime a activității judiciare la Tribunalul București.

Judecătorii Tribunalului București arată că justiția ca serviciu public nu poate funcționa fără alocarea unui buget corespunzător menit să asigure justițiabililor condiții decente pentru derularea procedurilor judiciare.

Magistrații Tribunalului București solicită Ministrului Justiției prezentarea unui răspuns asumat și detaliat, până la data de 01.06.2019, dată fiind calitatea sa de autoritate cu inițiativă legislativă și ordonator principal de credite.

VI. Abrogarea O.U.G. nr. 7/2019 cu excepția reglementării privind accesul și promovarea în profesie.