Vorbind la reuniunea anuală a primarilor francezi, Mandon le-a cerut oficialilor locali să-și pregătească cetățenii pentru eventualitatea unui conflict cu Rusia. „Avem toate cunoştinţele, toată puterea economică şi demografică necesare pentru a descuraja regimul de la Moscova”, a spus generalul. Totuși, el a avertizat că dacă Franța „nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi, să sufere economic, deoarece prioritatea va fi acordată producţiei de apărare, atunci suntem în pericol”.
El a descris Rusia ca fiind „fără inhibiții” în utilizarea forței, capabilă să utilizeze strategii hibride, inclusiv atacuri cibernetice, spionaj și dezinformare. Aceste declarații au reaprins dezbaterea: este Franța cu adevărat pregătită pentru un conflict major cu Rusia?
Reacții dure din partea politicienilor
Declarațiile au fost întâmpinate cu critici imediate. Liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon și-a exprimat „dezacordul total” într-o postare pe X, subliniind că nu este rolul generalului să „anticipeze sacrificiile care ar rezulta din eşecurile diplomatice” ale politicienilor. La rândul său, liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, l-a acuzat pe Mandon că adoptă o atitudine favorabilă războiului.
Din partea extremei drepte, Sébastien Chenu, parlamentar al Rassemblement National (RN), a declarat într-un interviu pentru postul LCI că Mandon „nu are nicio legitimitate” să facă astfel de afirmații și și-a exprimat îngrijorarea că acestea ar putea reflecta gândirea președintelui Emmanuel Macron.
Contextul NATO și avertismentele generalului
Controversa vine pe fondul unor evaluări făcute de mai multe țări NATO, care anticipează că Moscova ar putea ataca alianța până în 2030. Generalul Mandon, numit anul acesta în locul lui Thierry Burkhard, avertizase deja luna trecută, în cadrul primei sale audieri în parlament, că armata franceză trebuie să fie pregătită „în trei sau patru ani” pentru un „şoc” în ceea ce privește Rusia.
Implicații politice
Partidele La France Insoumise (LFI) și RN, care potrivit sondajelor recente ar putea ajunge să se confrunte în turul doi al alegerilor prezidențiale, au poziții similare în privința NATO: ambele doresc ca Franța să părăsească comanda integrată a alianței. Diferența este de calendar – LFI cere ieșirea cât mai rapidă, în timp ce RN ar aștepta finalul războiului din Ucraina.
Declarațiile generalului Mandon au deschis astfel un nou front de dezbatere în politica franceză: cât de pregătită este Franța să facă față unei confruntări directe cu Rusia și cine are legitimitatea de a anticipa sacrificiile pe care o astfel de situație le-ar impune.
