În 2010, psihologul Harvard Ellen Langer a avut o idee nebună: cum că exercițiile fizice pe care le faci și starea organismului tău sunt puternic afectate de mentalitatea pe care o ai. Pentru a testa această teorie, ea a împărțit 84 de cameriste din șapte hoteluri diferite în două grupuri separate.
Într-un studiu despre „sănătatea și fericirea la locul de muncă”, unul dintre grupuri a primit informații despre beneficiile exercițiilor fizice și despre cum muncă lor de menaj satisface recomandările pentru un stil de viață activ (cel puțin 30 de minute de exercițiu fizic pe zi). Li s-a spus că mișcarea nu trebuie să fie ceva greu sau dureros pentru a-ți face bine și a te ajută să fii în formă; că ține pur și simplu de a te mișcă și de a arde calorii. De asemenea, au învățat detalii specifice despre consumul mediu de calorii pentru diferite activități, cum ar fi:
Schimbarea lenjeriei timp de 15 minute arde 40 de calorii
Aspirarea timp de 15 minute arde 50 de calorii
Curățarea băilor timp de 15 minute arde 60 de calorii
Prin urmare, aceste femei au respectat în mod clar, chiar depășind, recomandările zilnice pentru activitate fizică.
Grupul de control a primit doar informații despre sănătate (beneficii ale exercițiilor fizice, recomandări generale).
Toate participantele au completat un chestionar înainte și după studiu despre exerciții auto-raportate și dietă. Apoi, li s-a măsurat greutatea, procentul de grăsime corporală, indicele de masă corporală (IMC), raportul talie-sold și tensiunea arterială.
Rezultatele studiului i-au șocat pe psihologi
Nu a existat nicio schimbare de comportament în niciunul dintre grupuri. Dar, la patru săptămâni după intervenție, femeile din grupul informat s-au perceput pe ele însele că fiind mai slabe, mai fit și mai active decât înainte. Iar greutatea lor, procentul de grăsime corporală, raportul talie-sold și tensiunea arterială au scăzut.
De ce? Pentru că mentalitatea lor s-a schimbat complet. Creierul lor s-a concentrat mai mult pe ideea de activitate, iar efectul placebo a intervenit. La urmă urmei, studiile au arătat că sănătatea percepută este un predictor mai bun al ratei mortalității decât sănătatea reală. De exemplu, oamenii care cred că a fi stresat îți cauzează boli în organism, chiar ajung să se îmbolnăvească și trăiesc mai puțin. În schimb, oamenii care cred că situațiile stresante ii ajută să se concentreze mai bine și să capete noi abilități, au o rată mai scăzută de boli și mortalitate asociate stresului.
Alte studii au descoperit că persoanele care fac un program de exerciții despre care cred că a fost conceput pentru a îmbunătăți sănătatea mintală raportează o creștere mai mare a stimei de sine decât persoanele care fac același program de exerciții fără această informație – chiar dacă ambele grupuri au devenit mai fit din punct de vedere fizic.
1. Lasă jos telefonul
Nu mai petrece atât de mult timp pe telefon și ecrane, în general. Oamenii de știință au descoperit că persoanele care pierd ore întregi, până noaptea târziu, pe telefon sau pe laptop au o stimă de sine mai scăzută, o imagine de sine precară și nu se simt capabili să slăbească sau să facă alegeri mai bune pentru sănătatea lor. Impune-ți limite mai stricte atunci când folosești telefonul (de exemplu să-l verifici doar la anumite ore).
2. Conștientizează-ți postura
O postura corectă este o muncă surprinzător de grea (și adesea trecută cu vederea). Dar postura este importantă pentru stimă de sine și chiar pentru imaginea de sine, așa că dată viitoare când mai stai aplecată la birou sau cu umerii căzuți la supermarket, fă un efort conștient de a-ți îndrepta coloana și a menține o postură corectă pe parcursul zilei.
3. Acordă importantă fiecare activități fizice de peste zi, oricât de mică
Dată viitoare când speli vase după o masă (pe care o mănânci conștient, încet), gândește-te la greutatea farfuriilor, oalelor și țigăilor din mâinile tale. Gândește-te la felul cum se simt brațele, pectoralii, coapsele și gambele tale în timp ce desfășori această activitate.
4. Stai într-o poziție de genuflexiune atunci când folosești toaletă
Știi poziția aceea în care stai atunci când folosești o toaletă publică (că să nu te așezi pe colac?). E o poziție solicitantă – că și cum ai stă în poziție de squats la perete. Iar asta îți întărește mușchii fesieri, picioarele și îmbunătățește activitatea colonului. Aceste beneficii te vor motiva să folosești mereu toaletă în acest fel.
5. Practică mersul conștient
În timp ce îți plimbi cățelul prin cartier sau mergi până la o cafenea din apropierea serviciului, conștientizează cum se simte fiecare mișcare a corpului. Care mușchi sunt cei mai activi? Cum se simt mușchii fesieri?
Când mergi la deal, îți lucrezi foarte mult fesierii și gambele. Dar și coborârea este o provocare. Pentru a-ți proteja genunchii de impactul puternic și pentru a-ți menține viteză sub control, trebuie să-ți activezi gambele la fiecare pas. Gândește-te la cât de mult te tonifiază această activitate.
