Delta Dunării este vulnerabilă în fața schimbărilor climatice preconizate pentru următoarele decenii, iar o măsură esențială ar fi refacerea zonelor umede, îndiguite în perioada comunistă și transformate în terenuri agricole, arată WWF România, în urma realizării unui studiu pe această temă.
WWF România și partenerii săi din Republica Moldova și Ucraina au prezentat, la Tulcea, rezultatele proiectului "Adaptarea Deltei Dunării la schimbările climatice", ce a urmărit evaluarea vulnerabilității Deltei în fața schimbărilor climatice și propunerea unor măsuri de adaptare.
Potrivit studiului WWF, creșterea temperaturii medii anuale cu 1-1,5 grade Celsius până în anul 2050 va duce la mai multe zile călduroase și scurtarea zilelor cu zăpadă, producerea mai des a unor fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi secete severe, inundații extreme, rafale de vânt, ploi, furtuni și grindină, precum și scăderea debitului Dunării cu cinci la sută. Totodată, urmând
scenariul negativ, nivelul mării va crește cu până la 0,5 metri.
Efectele acestor fenomene se vor vedea la nivelul calității apei, florei și faunei din Delta Dunării, afectând sănătatea oamenilor, pescuitul, agricultură și alte sectoare ale economiei din această zonă.
Creșterea temperaturilor va determina un schimb de procese deficitar în lacurile Dunării, scăderea calității apei, eutrofizarea lacurilor și a apelor costiere și dispariția râurilor mici. Prin accelerarea eroziunii costiere, vor pătrunde apele sărate în Dunăre și în zonele umede, afectând stufărișurile, lacurile și lagunele. Speciile de apă sărată vor fi favorizate, în detrimentul celor de apă dulce, putând dispărea specii rare de plante, mai rezultă din studiu.
La nivelul faunei, se preconizează creșterea mortalității peștilor și producție scăzută de pești în lacuri, înmulțirea insectelor, schimbarea perioadelor de migrație a păsărilor și degradarea condițiilor de cuibărit.
