Fără carte, o nație nu are cum să progreseze. Însă autoritățile nu par să înțeleagă acest lucru, așa că în fiecare an, școlile încep cu aceleași probleme. Pereții sunt scorojiți, băncile sunt vechi și la catedră vin de multe ori persoane necalificate. Iar rezultatele se văd. În fiecare an, peste 500 de elevi renunță la școală și se apucă de muncă.
Anul școlar a început cum nu se poate mai rău: 3.400 de unități de învățământ din țară nu au autorizație de funcționare. Elevii s-au așezat cuminți în bănci, chiar dacă pereții sunt scorojiți, iar toaletele arată ca după un război pierdut. Părinții cunosc problema, dar s-au resemnat între timp.
"Toaletele sunt afară, nu există în interior, dar… binișor. Noi stăm și mai aproape. Ai mei, cel puțin, nu mergeau la toaletă, aștaptau până acas", povestește o mamă.
Iar situația se repetă în majoritatea unităților de învățământ de la sate, acolo unde învață aproximativ un milion și jumătate de elevi și predau peste 83 de mii de profesori. Copiii nu au manuale pe bănci, iar numărul computerelor este de 7,5 la o sută de elevi. Deși oficialii din Ministerul Educației ar putea închide școlile care nu respectă standardele minime de funcționare, acest lucru nu se întâmplă.
"Nu ne putem permite să rămână fără școală și așa avem mai ales în mediul rural o rată foarte mare de abandon și de părăsire timpurie a școlii", explică aceștia.
Iar rezultatele se văd. Peste o treime dintre licee au avut medii sub 6 la Bacalaureat, iar elevii de la sate obțin note mai slabe cu aproape un punct față de cei de la oraș atunci când au loc concursuri naționale.
Vicepreședintele ARACIP: Sunt 75% din cadrele didactice care fac naveta, aceasta este o problemă, pe care sistemul ar trebui să găsească modalități de rezolvare sunt școli, 20% unde nici un cadru nu face naveta, sunt 8% toate cadrele didactice fac naveta".
Cifrele sunt îngrijoratoare: 6% dintre elevi rămân acasă după opt clase și nu învață nicio meserie.
