Informațiile au fost publicate într-un raport comun realizat de cotidianul german Der Spiegel, publicația belgiană De Tijd și portalul maghiar Direkt36, citate de European Pravda. Aceasta reprezintă prima confirmare concretă că astfel de tentative ar fi existat în instituțiile europene.
Recrutarea vizată
Un fost funcționar european a povestit despre o tentativă de recrutare venită din partea unui individ cunoscut sub inițiala „V.”, cetățean maghiar care între 2015 și 2017 activa la Bruxelles ca diplomat.
Potrivit sursei, „V.” s-a apropiat de el prin intermediul unor întâlniri informale, a manifestat interes față de atmosfera internă din Comisia Europeană și a încercat să obțină informații despre persoane-cheie, dar și despre eventuale vulnerabilități instituționale. Ulterior, ar fi făcut aluzii la o posibilă colaborare în schimbul unei recompense financiare. Funcționarul vizat a refuzat propunerea și a relatat incidentul, sub protecția anonimatului.
Diplomat sau agent?
Documentele obținute de jurnaliști indică faptul că „V.” era angajat al Departamentului pentru Politică de Coeziune din cadrul Reprezentanței Permanente a Ungariei pe lângă UE. Activitatea sa se desfășura sub tutela ambasadorului de atunci, Olivér Várhelyi, devenit între timp comisar european. Surse guvernamentale, citate sub protecția anonimatului, confirmă că preocupările serviciilor maghiare la Bruxelles sunt cunoscute de mult, însă nu existau până acum dovezi publice.
În 2017, activitatea lui „V.” a devenit tot mai vizibilă, pe fondul presiunii autorităților de la Budapesta. Drept consecință, autoritățile europene au restricționat accesul anumitor reprezentanți maghiari la informații sensibile.
Ce face „V.” astăzi
Conform investigației, „V.” a publicat anul trecut un articol într-o revistă a serviciului militar de informații din Ungaria, analizând „provocările contemporane ale serviciilor secrete”. Același raport menționează că el deține gradul de locotenent-colonel și activează la Centrul Național de Informații, structura care coordonează activitatea agențiilor de informații maghiare.
Reprezentanții Comisiei Europene au refuzat să comenteze implicarea sa, iar biroul comisarului Várhelyi a transmis că „nu există dovezi ale unor abateri de la obligațiile instituționale”. „V.” nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor pentru un punct de vedere.
Activitate sistematică
Der Spiegel precizează că cel puțin alți doi agenți maghiari au acționat la Bruxelles în aceeași perioadă, fiind implicați în activități suspecte. În decembrie 2024, De Tijd și Direkt36 au publicat o altă anchetă privind spionajul serviciilor maghiare împotriva oficialilor UE.
Surse diplomatice au declarat că NATO ar fi limitat schimbul de informații sensibile cu Ungaria, din cauza preocupărilor legate de loialitatea politică a guvernului condus de Viktor Orbán.
Răspunsul Comisiei Europene
Pe 9 octombrie 2025, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că executivul va înființa un grup intern pentru a examina acuzațiile apărute în media: „Comisia ia notă de toate relatările de astăzi potrivit cărora au existat operațiuni de spionaj desfășurate de un serviciu de informații ungar împotriva UE și a unor membri ai personalului său. Comisia ia astfel de alegaţii foarte în serios.”
Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Vom înființa un grup intern care să examineze aceste acuzații.”
Reprezentanța permanentă a Ungariei la UE nu a comentat direct, trimițând presa la declarațiile ministrului de externe Peter Szijjarto, care a afirmat că nu are cunoștință de vreun caz similar și că „nu există nicio bază pentru aceste acuzații”.
„Rămânem dedicați protejării personalului Comisiei, informațiilor Comisiei și rețelelor acesteia de acțiuni ilicite de culegere de informații”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Relațiile dintre UE și Ungaria continuă să fie tensionate, marcate de mai mulți ani de neînțelegeri și controverse diplomatice.
