Șoigu, care a condus Ministerul Apărării între 2012 și 2024, consideră că o astfel de strategie ar reînvia regiunea și ar întări economia națională.
„În Imperiul Rus și în timpul erei sovietice, statul a căutat să creeze condiții care să încurajeze cetățenii să se mute voluntar și cu bucurie în Siberia pentru a construi și dezvolta economia națională”, a spus el, potrivit agenției de presă RBK.
Declinul populațional al Siberiei
Cu toate acestea, Putin nu a menținut atenția asupra regiunii. Din 1991, populația Siberiei a scăzut cu 12%, depășită doar de Orientul Îndepărtat. În prezent, regiunea are 16,48 milioane de locuitori, reprezentând 11,29% din populația Rusiei, iar anual aproximativ 287.000 de persoane active economic părăsesc Siberia. Estimările Moscow Times indică că până în 2030, tinerii între 25 și 44 de ani ar putea scădea cu 20%, ceea ce ar agrava criza demografică existentă.
Mecanismele de stimulare propuse
Șoigu susține că sistemul de sprijin trebuie să includă scutiri fiscale pentru companii, avantaje administrative și stimulente sociale pentru angajați. „Un specialist vine să lucreze în Siberia și primește un credit ipotecar și un credit auto fără dobândă. După ce locuiește și lucrează timp de zece ani, împrumutul este rambursat automat. Acesta este un mecanism bun de stimulare”, a explicat el.
Recomandările lui Karaganov
Serghei Karaganov, membru al Consiliului pentru Drepturile Omului, a susținut că Rusia trebuie să-și concentreze atenția pe dezvoltarea Siberiei. El propune trimiterea veteranilor războiului împotriva Ucrainei pentru a contribui la crearea unei „noi Rusii siberiene”, amintind de colectivele de muncă formate pe Căile Ferate Transsiberiene și pe linia Baikal-Amur. „Mulți luptători vor rămâne acolo și vor deveni siberieni”, a afirmat Karaganov.
Acesta lucrează la proiectul „Eastern Current 2.0” („Siberizarea Rusiei”), alături de oameni de știință, companii și personalități publice, punând accent pe dezvoltarea coridoarelor Nord-Sud pentru conectarea Rusiei prin Siberia cu țările asiatice.
Provocările financiare ale planului
Implementarea strategiei lui Șoigu necesită fonduri considerabile, pe care Moscova nu le mai are după războiul costisitor și pierderile economice masive. Fonduri externe ar putea fi accesate, însă regimul de la Kremlin a demonstrat că nu respectă regulile globale, ceea ce descurajează investitorii occidentali pe termen lung, scriu jurnaliștii ruși.
Strategia poate servi însă și ca instrument de marketing, pentru a atrage populația sărăcită spre est. Statul ar putea ulterior să ofere stimulente financiare supraviețuitorilor sau descendenților lor care se stabilesc în Siberia.
Îngrijorările Kremlinului și noțiunea de „decolonizare”
Moscova încearcă să arate că este preocupată de regiunile sale mai sărace, temându-se de posibile revendicări de independență sau intervenții externe pe fondul degradării nivelului de trai. Vladimir Putin a menționat într-o reuniune a Consiliului Prezidențial pentru Relații Interetnice că în străinătate se discută tot mai mult despre o „decolonizare” a Rusiei. „Amenințările rămân. Și trebuie, desigur, să luăm în considerare acest lucru, să acționăm ferm, consecvent și sistematic și să răspundem în mod adecvat riscurilor și provocărilor”, a spus Putin.
Acțiunile internaționale împotriva Rusiei
În paralel, Statele Unite exercită presiuni semnificative asupra Rusiei. După ultimele sancțiuni impuse doi giganți ruși din domeniul petrolului, președintele SUA, Donald Trump, a invitat foști lideri sovietici la Washington pentru a diminua influența lui Putin. La Casa Albă au fost convocați conducătorii a cinci state din Asia Centrală: Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan.
Reluarea atenției Kremlinului asupra Siberiei și proiectele asociate reflectă atât nevoia de consolidare internă, cât și încercarea de a gestiona presiunile externe care afectează regimul Putin.
