După acest punct, până la solstițiul de vară din 21 iunie, zilele vor începe să se lungească treptat, iar nopțile se vor scurta.
În această zi, Soarele se află la cea mai sudică poziție față de ecuatorul ceresc, ceea ce face ca lumina să fie prezentă pe cer pentru un interval foarte scurt.
Explicația astronomică
Pământul se rotește în jurul Soarelui având axa înclinată la aproximativ 23,5°. Din cauza acestei înclinări, în decembrie, emisfera nordică primește cea mai mică cantitate de radiație solară. La amiază, Soarele se ridică foarte puțin deasupra orizontului, iar razele sale ajung sub un unghi redus. Umbrele devin mai lungi decât în orice altă zi a anului, iar lumina are o intensitate scăzută.
Durata zilei și a nopții
În zonele temperate, ziua de solstițiu durează puțin peste opt ore, iar noaptea se întinde pe aproape cincisprezece ore. După acest moment, zilele încep să se lungească treptat, iar nopțile să se scurteze, până la solstițiul de vară din iunie, când situația se inversează.
Record spectaculos în Germania: o casă transformată în pădure de Crăciun cu 621 de brazi împodobiți
Semnificații culturale și simbolice
De-a lungul istoriei, solstițiul de iarnă a fost asociat cu renașterea și reînnoirea. Civilizațiile antice organizau festivaluri dedicate revenirii luminii, celebrând faptul că, după cea mai lungă noapte, zilele urmau să crească. În multe tradiții, acest moment era văzut ca o victorie a luminii asupra întunericului și ca începutul unui nou ciclu al naturii.
Diferențe între emisfere
În emisfera sudică, solstițiul din decembrie are semnificația opusă: marchează începutul verii astronomice și aduce cea mai lungă zi a anului. Astfel, în timp ce locuitorii din nord se confruntă cu frig și întuneric prelungit, cei din sud se bucură de soare și de cea mai mare durată a luminii diurne.
