„Am văzut cu ochii mei ce a făcut Laura Codruța Koveși în cazul Realitatea Media. Își dorea un caz spectaculos și m-a folosit pentru a fabrica un dosar (...) Toate dosarele cu patroni de media au fost măsluite, aranjate. ”, spunea Ghiță într-o confesiune în urmă cu 9 ani.
La un moment dat, afaceristul susținea chiar că ar fi preluat televiziunea la îndemnul șefei DNA de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi. Totul s-ar fi întâmplat, spunea Ghiță, pentru ca cei de la putere să beneficieze de pe urma unei televiziuni care să le fie „prietenă”.
„Pe doamna Koveși am cunoscut-o în sediile SRI. la K2, la K4 și la T14. Acolo ne întâlneam de minim două ori pe săptămână încă din anul 2010 și a durat această serie de întâlniri până în anul 2014”, mai mărturisea Sebastian Ghiță.
Afaceristul a povestit cu lux de amănunte una dintre celebrele întâlniri din vila K2, în care Laura Codruța Kovesi i-ar fi propus să profite de vulnerabilitatea lui Sorin Ovidiu Vîntu, patron la acea vreme al Realității TV. Șefa DNA ar fi aflat că acesta din urmă nu mai avea surse de finanțare pentru postul TV. Astfel, Ghiță a declarat că urma să intre în schemă și să pompeze bani, pentru ca Vîntu să cedeze și să iasă din ecuație.
„Kovesi m-a abordat în clădirea SRI numită K2, unde stăteam împreună la masă, și mi-a spus că ascultându-l pe Vîntu și-a dat seama că nu mai are finanțare pentru Realitatea. A văzut cât de vulnerabil este Vântu și știa că va accepta într-un fel să primească finanțare și să cedeze Realitatea tv. Am acceptat acest lucru.”
În paralel, afaceristul fugar ar fi fost îndrumat cum să poarte discuții cu acesta, care să poată fi interpretate drept șantaj, astfel încât șefa DNA să îl poată înfunda pe Sorin Ovidiu Vîntu într-un dosar. Cu alte cuvinte, Sebastian Ghiță mărturisea că a luat parte cu bună știință la operațiunea împotriva lui Vîntu, prin care Kovesi urma să-și consolideze cariera.
„Seriile, seriile banilor, seriile bancnotelor folosite în flagrantul de la realitatea au fost transmise de către mine pe acest mail doamnei Koveși. Și aceste serii pot fi foarte ușor verificate de oricine în dosarul care s-a aflat pe rolul instanțelor. Nu mai poate să spună nimeni, nici măcar doamna Chiovesi, că Dânsa nu folosea acest mail cu cuveaua MOV, că Dana Tizian nu era consiliera Dânsei și că nu au fost persoanele care au condus ostilitățile în dosarul Realitatea Media”, mai spune Ghiță în videoclip.
După semnarea contractului de management pentru Realitatea TV, Ghiță susținea că au existat presiuni asupra politicii editoriale a postului. Cu toate acestea, „cumințirea” pe care și-ar fi dorit-o Kovesi ar fi fost un eșec, iar Realitatea TV s-a divizat. Atunci, managementul a fost preluat de Elan Schwartzenberg, un personaj despre care Ghiță spunea că era mai docil. Fostul politician afirma că un scenariu similar ar fi fost încercat și în cazul Antena 3.
Pe când se afla la conducerea Realitatea TV, Elan Schwartzenberg a declarat pentru presă că Sebastian Ghiță întârziase cu plata salariilor către angajați, nu achitase taxele și impozitele și nu plătise nici măcar serviciile de transmisie indispensabile pentru postul TV. Cu alte cuvinte, afaceristul nu a făcut decât să mărească gradul de îndatorare al firmei și împins-o cu putere către insolvență. În plus, Schwartzenberg acuza că Sebastian Ghiță a intrat „cu bocancii” în politica editorială, aspect care pare să confirme chiar dezvăluirile fugarului, referitoare la indicațiile pe care le-ar fi primit de la fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi.
„Kovesi a stat la pândă şi a luat făcut un dosar pe baza acestor fricțiuni/certuri dintre mine şi Vântu. [...] Aveam o relație de încredere și prietenie și pentru că punea pasiune în dorința dânsei de a-l înfunda pe Vîntu și nu aș fi vrut să o refuz sau să mă cert cu dânsa.”
Un exemplu clar despre cum lucra Sebastian Ghiță se desprinde din mărturia omului de afaceri Teodor Berna. În 2017, acesta spunea că Ghiță i-ar fi cerut jumătate de milion de euro pentru ca firma sa de construcții să nu mai fie atacată la Realitatea TV. Suma ar fi urmat să fie livrată cu titlu de sponsorizare pentru postul de televiziune. Contractul a fost semnat, dar banii nici măcar nu au ajuns la Realitatea TV, ci la ASESOFT, a spus Teodor Berna în fața judecătorilor. Sumele ar fi fost livrate în tranșe, până când Ghiță a înființat România TV. Atunci, transferurile s-ar fi oprit. La România TV au fost lansate apoi câteva atacuri la adresa firmei lui Berna, pe care acesta le-a văzut drept o încercare de răzbunare.
„- De ce nu vă asumați pe față controlul asupra România TV, asupra stației? De ce vă ascundeți în spatele unor interpuși? Despre care o să vorbim un pic mai jos. De ce nu pe față?
- La fel cum mi-am asumat participarea și intrarea la Realitatea, tot la fel am făcut-o și când am construit România TV. După aceea am luat acea decizie de a intra în politică.”
(12:32)
Falimentul Realitatea TV a fost cerut inclusiv de Victor Ponta, care acum beneficiază de expunere neîngrădită în spațiul de emisie al România TV, postul fondat de Sebastian Ghiță. În una dintre declarațiile sale din trecut, fostul premier al României a făcut trimitere directă la Realitatea TV, despre care spunea că nu își plătea taxele. Cu toate acestea, în același timp, Victor Ponta nu a declarat nimic cu privire la prejudiciul uriaș produs de firmele lui Sebastian Ghiță, estimat la acea vreme la peste 300 de milioane de euro. Este de notorietate tactica folosită în grupul ASESOFT, descoperită de procurori, prin care numeroase societăți au fost băgate în insolvență. Totul, în ciuda faptului că firmele lui Ghiță au avut numeroase contracte cu statul român și pozau în companii de încredere.
Reprezentanții Realitatea PLUS au cerut în repetate rânduri instituțiilor statului să verifice ce s-a întâmplat de fapt atunci când s-a rupt Realitatea TV, iar Sebastian Ghiță a înființat România TV. De asemenea, într-un demers de bună-credință, reprezentanții actualului trust au intentat mai multe procese, care însă au fost blocate de cele penale. Cu toate acestea și în ciuda atacurilor murdare, ne menținem intenția de a afla adevărul despre mecanismele care au dus la îngroparea primei televiziuni de știri din România.
