Informația a fost transmisă de presa de stat iraniană, însă partea americană nu a confirmat până în acest moment incidentul.
Rachete lansate și avertismente directe către flota americană
Potrivit comandantului Marinei Iraniene, Shahram Irani, atacul a implicat rachete de croazieră antinavă lansate de la sol. Oficialul a afirmat că acțiunea a avut ca efect repoziționarea navei americane, un semnal pe care Teheranul îl consideră unul de forță, scrie The Telegraph.
În paralel, un alt reprezentant militar iranian a subliniat că mișcările portavionului sunt urmărite în permanență, iar orice apropiere de raza sistemelor de rachete ar putea declanșa reacții violente.
„De îndată ce flota ostilă se află în raza de acţiune a sistemelor noastre de rachete, aceasta va fi ţinta unor atacuri devastatoare din partea Marinei iraniene”, a avertizat acesta.
Totuși, astfel de afirmații nu sunt noi. La începutul lunii martie, Comandamentul Central al Statelor Unite a respins categoric informațiile potrivit cărora portavionul ar fi fost lovit de rachete iraniene, contrazicând relatările apărute în presa de la Teheran.
SUA propun Iranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului. Ce conține documentul
Escaladare masivă: mii de bombe și noi ținte aprobate
Conflictul dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel continuă să se intensifice. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că, de la declanșarea campaniei militare pe 28 februarie, au fost utilizate peste 15.000 de muniții, inclusiv bombe și rachete.
În urma unei analize strategice realizate împreună cu șeful Statului Major, Eyal Zamir, conducerea militară a decis extinderea listei de obiective vizate, atât pe teritoriul iranian, cât și în Liban.
Datele indică un ritm fără precedent al bombardamentelor. În doar câteva zile de la izbucnirea conflictului, aproximativ 4.000 de ținte au fost lovite, depășind niveluri înregistrate în alte campanii militare recente.
Răspunsul Iranului și bilanțul tot mai sumbru
Teheranul a reacționat prin atacuri repetate cu drone și rachete, vizând atât Israelul, cât și interesele americane din regiunea Golfului.
În ceea ce privește pierderile umane, situația rămâne neclară. Ultimul bilanț oficial comunicat de autoritățile iraniene, la începutul lunii martie, indica 1.230 de morți. Însă estimări independente, precum cele ale organizației HRANA, sugerează că numărul victimelor ar fi depășit deja 3.200.
Organizația Airwars a atras atenția că intensitatea atacurilor aeriene este fără precedent, depășind orice altă campanie similară din ultimii ani în ceea ce privește frecvența loviturilor zilnice.
Negocieri în umbră și declarații contradictorii
În paralel cu escaladarea militară, există și tentative diplomatice. Un oficial iranian de rang înalt a confirmat că Teheranul a primit, prin intermediul Pakistan, un plan de pace propus de SUA.
Administrația condusă de Donald Trump ar încerca să inițieze discuții la Islamabad, cu implicarea vicepreședintelui JD Vance.
Propunerea americană ar include 15 puncte esențiale: renunțarea la programul nuclear militar, limitarea capacităților balistice și oprirea finanțării unor grupări precum Hezbollah. În schimb, Iranului i s-ar oferi ridicarea sancțiunilor și sprijin pentru dezvoltarea programului nuclear civil.
Reacția Teheranului rămâne însă una dură. Oficialii iranieni neagă existența unor negocieri directe și resping ideea unui armistițiu.
„O sursă informată, vorbind cu Fars News, a subliniat eșecul părții adverse în atingerea obiectivelor sale, declarând: «Iranul nu acceptă un armistițiu. Fundamental, intrarea într-un astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică»”, a relatat agenția.
În același timp, liderii iranieni transmit că nu vor lua în calcul oprirea conflictului până când obiectivele strategice nu vor fi atinse, în timp ce la Washington se vorbește despre dorința ambelor părți de a ajunge la o înțelegere, fără a fi clar cine negociază efectiv din partea Iranului.
