Această analiză propune 7 piloni strategici pentru un mandat transformațional, alături de recomandări concrete care pot repoziționa profund sistemul de apărare al țării.
România între conflict, tehnologie și responsabilitate aliată
•Războiul din Ucraina menține o presiune militară, economică și informațională constantă asupra graniței estice a NATO.
•Marea Neagră devine epicentrul competiției geostrategice – cine controlează accesul și resursele din această zonă, domină flancul sud-estic.
•NATO și UE cer mai mult decât alocări bugetare. România trebuie să devină un actor care propune, protejează și produce securitate.
•Tehnologia militară avansează accelerat: drone, AI, OSINT, cyberwarfare și capacități autonome rescriu regulile războiului.
•Societatea românească, în lipsa unei comunicări strategice coerente, rămâne deconectată de marile transformări din domeniul apărării.
Pilonul I: Accelerarea decisivă a modernizării forțelor armate
Nu mai este timp pentru decalaje sau achiziții simbolice. România are nevoie de forțe complet operaționale, integrate multi-domeniu, capabile să lupte și să descurajeze în orice scenariu.
Recomandări-cheie:
•Audit strategic al tuturor programelor majore (F-35, corvete, apărare antiaeriană, blindate).
•Crearea unei capabilități A2/AD (Anti-Access/Area Denial) credibile la Marea Neagră: submarine, rachete anti-navă, apărare costieră.
•Instituționalizarea Forței de Drone și Sisteme Autonome – o nouă componentă cu buget, doctrină și lanț de comandă propriu.
⸻
Pilonul II: Educația militară – fundația forței viitorului
Fără cadre formate în noile paradigme ale războiului, orice tehnologie este inutilă.
Recomandări-cheie:
•Reformarea profundă a învățământului militar tehnic, cu accent pe AI, comunicații, război electronic, inginerie aplicată.
•Crearea unui Institut Național pentru Tehnologii Militare Aplicate, în parteneriat cu universitățile civile.
•Transformarea liceelor militare în centre STEM și conectarea lor la industria de apărare.
•Introducerea în unități a educației digitale continue: micro-certificări, simulatoare, training tactic adaptiv.
Pilonul III: Capitalul uman – prioritatea zero
O armată valoroasă are nevoie de oameni loiali, motivați și protejați. Fără ei, nu există apărare.
Recomandări-cheie:
•Reformarea sistemului de carieră și recrutare: transparență, digitalizare, predictibilitate profesională.
•Pachet motivant pentru tineri: salarii decente, siguranță locativă, mobilitate între armată și sectorul civil.
•Toleranță zero față de corupție în promovări și resurse umane.
Pilonul IV: Locuințe pentru personalul MApN – demnitate și stabilitate
Apărătorii țării nu pot trăi în incertitudine. Locuința nu este un privilegiu, ci un drept strategic.
Recomandări-cheie:
•Lansarea programului „Casă pentru Apărători” – construcții de locuințe ANL militare în toate garnizoanele.
•Fond anual pentru chirii și relocare, prioritizat pentru tineri și familii.
•Co-investiții cu primării în cartiere militare mixte, conectate la infrastructura urbană modernă.
Pilonul V: Industria de apărare – de la subzistență la putere strategică
România nu poate fi sigură cât timp depinde 100% de importuri. Avem know-how, capacități și inteligență internă.
Recomandări-cheie:
•Contracte condiționate de transfer tehnologic și co-producție reală cu firme românești.
•Agenție pentru Inovare Militară – start-up-uri, cercetători, aplicații civile cu dublă utilizare.
•Reformă procedurală pentru accesul rapid la Fondul European de Apărare.
Pilonul VI: Cyber, OSINT și război informațional – noul front invizibil
Războiul nu se mai poartă doar cu tancuri, ci cu meme-uri, conturi false și viruși.
Recomandări-cheie:
•Integrarea operațională a componentelor cyber din MApN cu STS, SRI și partenerii NATO.
•Crearea unei Brigăzi de Apărare Digitală – un corp de elită pentru protecție rețele, infrastructură și dezinformare.
•Platformă națională OSINT și mobilizare de „voluntari informaționali” (programatori, analiști, specialiști în open data).
Pilonul VII: O comunicare de apărare demnă de încrederea poporului
Apărarea țării nu poate fi secretă sau mută. Ea trebuie explicată, susținută și înțeleasă de societate.
Recomandări-cheie:
•Ministrul Apărării trebuie să devină principalul comunicator strategic al națiunii în vremuri de criză.
•Campanii anuale de conștientizare („Ce înseamnă 2,5% din PIB”, „Unde se duc banii noștri?”).
•Revitalizarea rezervei voluntare și a conceptului de apărare totală prin implicarea cetățenilor, inclusiv civili specializați.
Concluzie: de la apărare de necesitate la lider regional de securitate
Domnule Ministru, mandatul dumneavoastră nu poate fi unul de întreținere. Este șansa de a construi o nouă arhitectură de apărare – curajoasă, inovatoare, centrată pe oameni și tehnologii.
România poate deveni în următorii cinci ani un actor regional de prim rang, un partener esențial în NATO și un furnizor real de securitate pentru regiunea extinsă a Mării Negre.
Pentru aceasta, e nevoie de decizii îndrăznețe, ritm accelerat și o echipă care să creadă că viitorul nu se așteaptă, ci se construiește.
Armata României trebuie să înceteze să fie un aparat greu de manevrat și să devină un organism viu, adaptabil, mobil și redutabil. Iar dumneavoastră trebuie să fiți ministrul care deschide această cale.
