De vineri, 22 decembrie, se instalează iarna astronomică, al cărei început este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, o consecință a mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Solstițiul de iarnă din emisfera nordică, la 22 decembrie, marchează începutul iernii astronomice, iar în această zi, cea mai „scurtă” din an, sunt cele mai puține ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric. Pentru București, vor fi 8 ore și 50 de minute de lumină naturală, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute, relatează News.ro.
Solstițiile (când ziua este cea mai scurtă - sau cea mai lungă, în cazul solstițiului de vară), ca și echinocțiile (când ziua este egală cu noaptea) sunt consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui și a înclinării axei Pământului. Echinocțiile și solstițiile se produc atunci când Soarele ocupă aparent o anumită poziție pe cer.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” - ținând cont de latitudinea medie a României, care este de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Solstițiile au loc în același timp în întreaga lume, dar orele locale variază în funcție de fusurile orare.
În 2023, solstițiul de iarnă are loc în România la 22 decembrie, la ora 5:37, potrivit astro-urseanu.ro. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
