România, alături de Bulgaria, sunt statele Uniunii Europene în care sunt cele mai puține locuri de muncă vacante. Mai mult, în România, de mulți ani, cea mai ridicată cotă a șomajului este la tinerii de până în 24 de ani.
În perioada aprilie-iunie 2024, cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele erau în România (0,7%), Bulgaria (0,8%), Spania și Polonia (ambele cu 0,9%), în timp ce țările membre cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante au fost Belgia și Țările de Jos (ambele cu 4,4%) și Austria (4%).
În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,6% în trimestrul doi din 2024, în scădere de la 2,9% în precedentele trei luni și de la 3,1% în perioada similară din 2023.
Comparativ cu trimestrul doi din 2023, rata locurilor de muncă vacante a crescut în șase state membre UE, a rămas stabilă în trei și a scăzut în 18 țări membre UE. Cel mai sever declin a fost în Germania (minus 1 pp), Austria (minus 0,9 pp) și Suedia (minus 0,8 pp). În România, rata locurilor de muncă vacante a scăzut de la 0,8% în trimestrul doi din 2023 la 0,7% în perioada aprilie-iunie 2024.
Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante era de 0,7% în industrie și construcții, respectiv de 0,6% în servicii, în trimestrul doi din 2024.
La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,2% în industrie și construcții, respectiv de 2,7% în servicii.
