Pe durata a șapte zile, 15 echipe de comisari GNM au efectuat aproape 200 de acțiuni distincte de control în zona costieră cuprinsă între Corbu-Vadu și Vama Veche. Potrivit bilanțului oficial, 194 de acte de control au fost întocmite, iar peste trei sferturi dintre verificări s-au soldat cu o formă de sancțiune. În total, au fost aplicate 156 de sancțiuni contravenționale în valoare cumulată de 4.147.500 de lei, alături de 12 avertismente și nu mai puțin de 8 decizii de suspendare a activității pentru lipsa autorizației de mediu.
„Echipele GNM au acoperit aproape întreaga zonă costieră, de la Corbu-Vadu și până în Vamă Veche. Datele nu arată o situație foarte bună. Atunci când din 10 acțiuni de control 7 sau 8 se termină cu sancțiuni, este clar că nu avem o cultură a respectului pentru normele de mediu”, a declarat Comisarul General al GNM, Andrei Corlan.
Probleme recurente: ape uzate, șantiere ilegale și lipsa colectării selective
Printre cele mai grave nereguli constatate se numără deversările ilegale de ape uzate în apele de suprafață. La Năvodari și la Costinești, comisarii GNM au identificat cazuri cu potențial de risc ridicat. Aceste situații au fost însă remediate chiar în ziua controlului, conform autorităților. Una dintre cele mai alarmante descoperiri a fost în zona Lacului Costinești, unde a fost identificat un racord ilegal prin care apele uzate menajere erau evacuate în rețeaua de ape pluviale care debușează direct în lac.
De asemenea, s-a constatat că numeroase șantiere de construcții continuă să funcționeze ilegal în timpul sezonului estival, deși menținerea acestora este interzisă în această perioadă tocmai pentru a preveni poluarea aerului cu pulberi și praf. În plus, unele dintre lucrările verificate au fost executate fără respectarea proiectelor tehnice, fiind catalogate ca „construcții neconforme”.
GNM a remarcat și o colectare selectivă a deșeurilor aflată în continuare la cote foarte scăzute, în ciuda stării generale bune de salubritate a plajelor în perioada de control.
Abateri administrative și lipsa documentației de mediu
Controalele au mai scos la iveală lipsa documentelor de transport pentru deșeuri, gestionarea necorespunzătoare a apelor pluviale, activități ilegale desfășurate pe plajă, campări neautorizate în zone strict protejate, precum și funcționarea unor restaurante și terase fără a deține autorizație de mediu.
În total, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au impus 412 măsuri pentru remedierea neconformităților constatate, un număr considerabil care reflectă amploarea și complexitatea neregulilor depistate pe litoralul românesc.
Creștere semnificativă a controalelor față de anul precedent
Comparativ cu anul 2023, în 2025 s-a înregistrat o creștere cu 30% a numărului de controale efectuate, iar numărul sancțiunilor aplicate a crescut cu 17%. Potrivit GNM, această evoluție este cauzată de „dezinteresul agenților economici față de obligațiile legale de mediu”, ceea ce determină autoritățile de control să își intensifice eforturile și să aplice sancțiuni ferme.
În ciuda acestui context îngrijorător, un aspect pozitiv remarcat de comisarii de mediu este faptul că plajele au fost salubrizate și curățate zilnic, contribuind la o imagine generală decentă a zonelor turistice de pe litoral.
Mesaj ferm al autorităților: legile de mediu trebuie respectate
Garda Națională de Mediu a transmis un apel direct către agenții economici care își desfășoară activitatea în zonele turistice vizate, solicitându-le să respecte legislația de mediu și să intre în legalitate prin obținerea autorizației necesare.
„Atragem atenția că neconformarea cu normele de mediu, atât pentru agenți economici cât și pentru autoritățile locale, va atrage în continuare sancțiuni ferme”, au transmis reprezentanții GNM.
Acțiunea „Un mediu curat pentru turism sănătos” ar putea reprezenta doar începutul unui șir mai amplu de controale, având în vedere gravitatea și frecvența neregulilor constatate. Autoritățile promit că nu vor tolera abaterile și că vor continua să aplice măsuri coercitive acolo unde se impune, pentru a proteja mediul și sănătatea publică în zonele de maxim interes turistic.
