Raportul începe prin a prezenta felul în care infrastructura cibernetică a României a fost supusă atacurilor din partea Federației Ruse:
„Începând cu anul 2022, infrastructura din România a făcut obiectul constant al unor ample atacuri cibernetice, coordonate de actori din Federația Rusă. Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, instituția din România dedicată securității cibernetice, prezintă constant alerte și avertizări privind atacurile înregistrate asupra infrastructurii critice a țării în spațiul virtual””, precizează raportul.
„ În luna mai 2022 toate site-urile aeroporturilor din România au făcut obiectul unor masive atacuri cibernetice de tip DDoS (prin supraîncărcarea acestora cu trafic din multiple surse).
Atacurile au fost revendicate pe diferite canale de Telegram din infosfera rusă, de către gruparea de hackeri ruşi Killnet. Gruparea este specializată în atacuri DDoS, care au vizat în ultimii ani diferite state care susțin Ucraina în conflictul cu Federația Rusă, fiind înregistrate atacuri asupra site-urilor unor instituții guvernamentale din SUA, Estonia, Polonia, Cehia, dar și asupra site-urilor NATO2.
În 2024, atacurile cibernetice rusești s-au intensificat la adresa instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, cele de tip ransomware, au fost asociate aproape în totalitate cu grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira si RansomHub, care s-au remarcat printr-o activitate intensă. Aceste atacuri au vizat 13 instituții din administrația publică centrală și locală, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele. În 2024, DNSC a identificat peste 27 de milioane de
evenimente cibernetice care au vizat România.
La momentul alegerilor prezidențiale din anul 2024, mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări.”
Un alt capitol al raportului se referă la subversiunea politică:
„Subversiune politică
Ca instrument specific al războiului hybrid, implică cultivarea unor rețele de mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse.
În anul 2024, în România s-a constatat o adaptare a acestei metode, prin instrumentalizarea curentului extremist.
În cursul lunii noiembrie 2024 la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății.
Aceasta creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenței artificiale. Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Republica Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canalele de propagandă pro-ruse pentru promovarea acestor elemente de conținut”, se scrie în raport.
Ce spune raportul despre Călin Georgescu
”Astfel, analizele efectuate au relevat viralizarea artificială a hashtag-ului #revoluție, lansat cu scop instigator, care a fost asociat în perioada 06-08.12.2024 cu hashtag-urile candidatului suveranist la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.
Analiza metrică a #revolutie a relevat o creștere abruptă în intervalul 06-08.12.2024, înregistrând un vârf în 07.12.2024 de aproximativ 1.800.000 de vizualizări și 176 de videoclipuri postate pe zi.
Postările au fost regăsite atât la nivel național, cât și în comunitățile mari de români din diaspora (Marea Britanie, Germania, Italia, Spania).
De asemenea, începând cu 27.11.2024, s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale Călin Georgescu la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică (grupări extremiste, conspiraționiste).
De asemenea, au fost documentate legături certe cu Federația Rusă a principalilor colaboratori ai candidatului la președinție Călin Georgescu. Unul dintre aceștia este Horațiu Potra. Fost luptător în Legiunea Străină Franceză, acesta conduce o companie de mercenari, în care angajează actuali și foști militari pentru acțiuni în teatrele de operațiuni din Congo, în baza unor contracte de pază și protecție a obiectivelor strategice și pentru antrenarea forțelor guvernamentale din această țară.
Horațiu Potra are legături documentate certe cu Federația Rusă, acesta fiind în legătură directă cu personalul Ambasadei Rusiei la București (a se vedea fotografiile cu fostul ambasador rus Valeri Kuzmin) și a făcut repetate deplasări conspirate la Moscova.”, se mai menționează în raport.
Următorul capitol al raportului se referă la evenimentele care au urmat anulării alegerilor
”În contextul anulării de către Curtea Constituțională la 06.12.2024 a alegerilor prezidențiale, în dimineața zilei de 07.12.2024, fostul candidat la președinție Călin Georgescu s-a întâlnit în incinta unui Centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra, ocazie cu care au conceput și pus în aplicare un plan conform căruia Horațiu Potra, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară și capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să declanșeze în data de 08.12.2024 în municipiul București, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest derulate, prin infiltrarea în mulțime și detonarea unui întreg arsenal de materiale pirotehnice de uz militar, strategia urmărind, prin efectele create și manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale și împiedicarea exercitării puterii de stat.”
