Criza climatică globală a atins un punct critic, evidențiat de datele din 2023, care arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48°C față de perioada preindustrială. România resimte din plin aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură și prin creșterea suprafețelor afectate de seceta extremă, se arată într-un raport făcut public de InfoClima.
Recent, ONU a lansat un nou avertisment că dacă nu se vor lua măsuri drastice temperatura globală va crește cu peste 3 grade până la sfârșitul acestui secol.
„Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcția alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul și estul țării peste 25-30 de zile. Proiecțiile indică o continuare a acestui trend până la sfârșitul secolului, afectând sănătatea publică și economia”, menționează autorii raportului citat de news.ro, într-un rezumat al lucrării.
Potrivit fizicianului Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului despre schimbările climatice din România, creșterea temperaturii medii globale cu aproximativ 1.2 grade Celsius, fără precedent, a dus la schimbarea caracteristicilor valurilor de căldură.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare și un impact social și economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creșterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunțat, mai multe decese și pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentrației gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aștepta ca în 2050 în București să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze față de 2023”, avertizează fizicianul.
Potrivit aceluiași document, pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018 - 2020 și 2021 - 2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, influențând profund ecosistemele și producția agricolă.
Alte fenomenele meteorologice extreme, arată specialiștii, precum furtunile severe, au devenit și ele tot mai frecvente. Astfel, între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile producerii acestor evenimente, în special în estul și nordul României.
„Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene extreme, cu impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii”, subliniază experții.
În plus, susțin aceștia, urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Astfel, orașele devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insulă de Căldură Urbană, iar diferențele de temperatură pot ajunge până la 7-8°C.
„Până în 2040, valurile de căldură și temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova”, este avertismentul dur al cliamtologilor.
Aceștia spun că adaptarea necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură, în condițiile în care, odată cu creșterea temperaturii medii globale, omenirea se apropie de „puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte devastatoare”.
„Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Este esențială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050”, susțin specialiștii.
