Tradiția târgurilor de Crăciun (Christkindlmarkt sau Weihnachtsmarkt) își are rădăcinile în Europa Centrală medievală, dezvoltându-se din piețele de iarnă organizate pentru aprovizionare și transformându-se treptat în evenimente festive de Advent.
Originea medievală a târgurilor de Crăciun
Primele dovezi clare despre astfel de piețe apar în secolele XIV–XV:
Dresda, Germania găzduiește încă din 1434 faimosul „Striezelmarkt”, considerat unul dintre cele mai vechi târguri documentate.
München organiza încă din secolul XIV „Nikolaidult”, piețele Sfântului Nicolae – precursoarele Christkindlmarkt de astăzi.
În secolul XVI, sub influența Reformei, unele piețe au fost redenumite „Christ-Markt”, deoarece darurile Copilului Iisus au înlocuit tradiția darurilor oferite de Sfântul Nicolae.
Evoluția târgurilor în secolul XX
În anii ’30, tradiția a fost reînviată și puternic promovată în Germania, devenind un simbol cultural. În această perioadă:
Standurile au fost standardizate.
Oferta s-a concentrat pe produse „tradiționale”: jucării artizanale, turtă dulce, lumânări, decorații.
Atmosfera festivă a fost intensificată prin coruri, ornamente, spectacole și vin fiert (Glühwein).
Sursa: MDPI – articol academic despre piețele de Crăciun și evoluția acestora
Cum au devenit târgurile de Crăciun o tradiție europeană
După al Doilea Război Mondial, târgurile au început să se extindă rapid. Odată cu creșterea turismului urban de iarnă, tradiția s-a extins în Europa Centrală și de Vest, în Europa de Est (inclusiv România), apoi în America de Nord și Asia.
Astăzi, târgurile de Crăciun sunt considerate un „patrimoniu cultural imaterial” în continuă evoluție, după cum afirmă specialiști în patrimoniu cultural precum Dirk Spennemann.
Ce definește un târg de Crăciun modern
Indiferent de oraș, aproape toate târgurile de Crăciun au elemente comune:
luminile și bradul uriaș,
colindele și spectacolele de iarnă,
artizanatul local,
mâncarea tradițională (vin fiert, turtă dulce, castane coapte, preparate locale),
activități pentru copii (patinoar, carusel, ateliere creative).
În România, târgurile de Crăciun se adaptează acestei tradiții europene, dar păstrează și specificul local: vin fiert cu scorțișoară, cozonac, sarmale, produse meșteșugărești românești.
De ce iubim atât de mult târgurile de Crăciun?
Pentru că oferă nostalgie – sentimentul copilăriei și al sărbătorilor în familie; atmosferă unică – culori, lumini, muzică, mirosuri; comunitate – locuri în care oamenii se întâlnesc și celebrează împreună; experiențe – fotografii, concerte, degustări, momente pentru social media; tradiție – o legătură cu un trecut european comun.
Sursă: National Geographic France, MDPI
