Iar potrivit unui studiu realizat la Harvard de Dan Sultănescu, doctor în comunicare, analist politic și director de cercetare în cadrul Centrului pentru promovarea participării și democrației, România este campioana populismului în Europa, cu 57% din public favorabil populismului și doar 12% non-populist. În același studiu se arată că acest tip de public se regăsește la votanții tuturor partidelor, dar în proporții diferite.
Populismul din România de azi își are rădăcinile în comunismul din primele decenii, când cei aduși la putere erau prea puțini capabili să ia decizii, în timp ce zeci de mii de oameni politici sau slujitori ai Bisericii au fost condamnați la ani grei de închisoare. Urmașii lui Iuliu Maniu sau ai Brătienilor nu au făcut decât să semneze procese-verbale mincinoase de predare-primire a valorilor țărăniștilor ori ale liberalilor. Iar securiștii profitau și se infilltrau în partide.
Președintele PNȚ-CD Corneliu Coposu a fost printre puținii oameni politici care au impus moralitatea în politică și căruia i s-a datorat victoria în alegerile din 1996 a Convenției Democrate și a lui Emil Constantinescu.
"Nevoia de a-ti acoperi gandurile, de a spune in societate altceva decat ce gandesti e, dupa opinia mea, cea mai mare crima cu care comunismul a chinuit poporul roman", spunea Corneliu Coposu.
Până în ultimul ceas, președintele țărăniștilor a fost un adversar al populismului și a rezistat 17 ani în închisorile comuniste. Coposu știa că partidul lui Maniu este principala țintă a foștilor securiști rebotezați după revoluție. Și nu a avut încredere în noile generații de politicieni, atitudine care avea să fie confirmată odată cu numirea lui Victor Ciorbea în funcția de premier de către președintele Emil Constantinescu.
Atunci s-au deschis larg porțile de intrare în partid pentru foștii securiști. Populismul securistic a săpat în temelia partidului astfel că la alegerile din 2000, Partidul Național Țărănesc să nu a mai intrat în Parlament. În patru ani de guvernare partidul lui Corneliu Coposu a fost spulberat de pe scena politică. În fruntea lui au ajuns oameni precum Victor Ciorbea, Marian Petre Miluț sau Aurelian Pavelescu.
Continuarea a ceea ce s-a întâmplat în acei ani o revedem astăzi în discursurile populiste promovate de George Simion. Liderul AUR încearcă să își convingă alegătorii că este aproape de popor și de valorile tradiționale.
