Călin Georgescu află marți dacă va rămâne în arest preventiv în dosarul înșelăciunii de 1,1 milioane de euro sau dacă va beneficia de o măsură preventivă mai blândă. Tribunalul București urmează să se pronunțe asupra cererii de înlocuire a măsurii, după ce decizia a fost amânată luni.
Zi decisivă pentru Călin Georgescu
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a cerut înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar și a subliniat că nu reprezintă un pericol pentru desfășurarea anchetei.
Magistratul care trebuie să ia decizia este același judecător care a respins inițial propunerea procurorilor de arestare preventivă și a dispus plasarea lui Georgescu sub control judiciar.
Hotărârea a fost contestată la instanța superioară, care a decis ulterior arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru 30 de zile.
Decizia așteptată marți va stabili dacă acesta va rămâne în arest preventiv sau dacă măsura va fi înlocuită cu una mai puțin restrictivă.
Călin Georgescu, în arest preventiv din 29 septembrie
Vă reamintim faptul că fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, se află în arest preventiv din data de 29 septembrie, într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.
Potrivit informațiilor din dosar, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost atras într-o presupusă afacere cu tranzacții de metale prețioase, pentru care era necesară obținerea unei linii de credit în valoare de 6 milioane de euro. În acest context, Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, despre care i-ar fi spus că este o persoană de încredere. Ulterior, Rusen i l-ar fi prezentat pe cetățeanul italian Massimiliano Arena, care s-ar fi recomandat drept reprezentant al unei bănci din Elveția.
Pentru obținerea finanțării, omului de afaceri i s-ar fi solicitat plata unei garanții de un milion de euro. Din această sumă, 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Ulterior, Răzvan Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, în schimbul promisiunii că valoarea împrumutului ar putea fi majorată la 15 milioane de euro. Creditul nu a mai fost acordat, iar omul de afaceri din Buzău ar fi solicitat restituirea sumei totale de 1,1 milioane de euro, însă nu și-ar mai fi recuperat banii.
