Motivarea deciziei Tribunalului București în cazul lui Călin Georgescu. De ce au hotărât magistrații înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu

Potrivit art. 242 alin. 2 C.p.p. măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu altă măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 2o2 alin. 1

În ceea ce privește riscul sustragerii de la derularea în continuare a procesului penal, judecătorul de drepturi și libertăți notează că analiza acestei situații nu poate face abstracție de împrejurarea că în nici una dintre celelalte cauze judiciare care îl vizează pe inculpat (cauze de competența judecătoriei, respectiv a curții de apel) nu mai subzistă la acest moment vreo măsură preventivă.

Inculpatul Georgescu s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărire penală și de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci cînd a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare

De altfel, nu există absolut nici un fel de date că, în perioada în care inculpatul s-a aflat anterior în control judiciar, acesta s-ar fi sustras de la chemările organelor judiciare sau nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse în cadrul respectivei măsuri preventive, împrejurare care este de natură să pună în lumină o conduită procesuală corespunzătoare a acestuia și permite anticiparea unei astfel de conduite și în viitor

Mai întâi, judecătorul de drepturi și libertăți notează că în continuare în cauză există probe din care rezultă o suspiciune rezonabilă în sensul că petentul inculpat ar fi comis faptele descrise mai sus, sens în care judecătorul de drepturi și libertăți face referire la materialul probator prezentat de către Parchet prin referatul cuprinzînd propunerea de luare a arestării preventive și care a fost analizat prin încheierea pronunțată la data de 22.9.2026 de Tribunalul București în dosarul nr. 39502/3/2026, iar mai apoi de Curtea de Apel București, în același dosar, prin încheierea din data de 29.9.2026, mai sus menționată. Prin urmare, această condiție este îndeplinită în cauză.

Evaluând în continuare criteriile prevăzute de art. 242 alin. 2 C.p.p. (împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpatului), judecătorul constată că deși privarea de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică (constatată la momentul dispunerii măsurii), totuși reapreciind - la acest moment procesual și în limitele învestirii sale -, criteriile de mai sus, măsura arestării preventive nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor, măsura arestului la domiciliu fiind suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, înlăturarea eventualului risc de sustragere și prevenirea comiterii de alte infracțiuni.

Fără a contesta deci gravitatea faptelor imputate inculpatului şi importanţa valorii sociale protejate de norma de incriminare presupus a fi încălcată de acesta, astfel cum au fost reținute de către completul de drepturi și libertăți din cadrul curții de apel, trebuie avut totodată în vedere că pericolul concret pentru ordinea publică nu se amplifică odată cu trecerea timpului ci, dimpotrivă, se atenuează şi, prin urmare, organele judiciare trebuie să prezinte motive specifice care să justifice persistența motivelor detenției ajungându-se chiar ca, la un moment dat, să nu mai îndeplinească cerinţele impuse de lege pentru a justifica menţinerea în stare de arest preventiv a unei persoane

În aceiași ordine de idei, trebuie reamintită și vechimea presupuselor fapte imputate petentului-inculpat, care reprezintă un element ce trebuie avut în vedere împreună cu acelea ale conduitei procesuale a inculpatului și circumstanțele concrete ale cauzei