Uniunea Europeană ar trebui să penalizeze țările care folosesc ruble pentru a plăti gazul rusesc, a declarat ministrul polonez pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, în urma deciziei Moscovei de a întrerupe livrările către Polonia și Bulgaria din cauza refuzului lor de a face plata în ruble, relatează joi Reuters.
Statele membre ale UE par împărțite cu privire la modul în care pot continua să plătească pentru gaz fără a încălca sancțiunile europene impuse din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia la 24 februarie. Multe țări din Europa rămân puternic dependente de importurile rusești de energie.
Polonia, unul dintre cei mai fermi susținători ai sancțiunilor UE împotriva Moscovei, spune că blocul ar trebui să interzică complet achizițiile de gaz rusesc.
„Astăzi, ceea ce lipsește sunt sancțiuni complete asupra gazelor, așa ar fi rezolvată problema cu Gazprom, problema respectării sancțiunilor 100%. Așteptăm aceste sancțiuni", a declarat Anna Moskwa la canalul privat Polsat News miercuri noapte.
Principalele state membre ale UE care se opun sancțiunilor mai dure impuse Rusiei asupra gazului sunt Austria, Germania și Ungaria, a adăugat ea.
„Contăm pe faptul că vor exista consecințe pentru aceste țări (care plătesc în ruble) și ca rezultat ele nu vor mai plăti în ruble", a spus ea.
Ea nu a precizat ce fel de consecințe vrea Polonia să vadă.
Noul sistem al Rusiei pentru plata gazului, implicând deschiderea de conturi la Gazprombank unde plățile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble, oferă spațiu de mișcare unor țări care ar continua să cumpere gaze rusești, distrugând frontul unit al blocului împotriva Moscovei.
Compania germană din sectorul energetic Uniper a declarat joi ziarului Rheinische Post că nu va mai transfera plățile pentru gazul rusesc către o bancă cu sediul în Europa, ci către o bancă rusă.
La rândul său, Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe și al comerțului, a declarat joi la Zagreb că "pentru noi, trebuie fără îndoială să plătim prețul gazului rusesc într-o manieră care să asigure livrarea".
„Aprovizionarea cu energie este o chestiune de securitate națională și este datoria guvernului de a garanta securitatea cetățenilor", a spus el, citat de MTI, la o conferință de presă comună după întâlnirea cu omologul său croat Gordan Grlic-Radman.
Ungaria și-a făcut temele, a indicat Szijjarto, adăugând totuși că până la găsirea resurselor alternative de gaze naturale și a rutelor alternative de livrare, Europa centrală și întreaga Europă va continua să rămână dependentă în mare măsură de aprovizionarea cu gaze rusești.
