Deși economia României a crescut considerabil anul trecut, perspectivele economice ale consumatorilor români au scăzut în decembrie 2015 la valoarea de 10,6 puncte, potrivit unui studiu GfK. Un an mai devreme, indicatorul se situa la 17,7 puncte.
Potrivit GfK, veniturile românilor ajung în continuare doar în oarecare măsură pentru acoperirea necesităților zilnice. Mai mult, înclinația spre consum a scăzut în decembrie cu alte 1,2 puncte, ajungând la valoarea de -7,6 puncte.
Perspectivele economice în scădere au avut o influență negativă asupra așteptărilor consumatorilor privind veniturile. Indicatorul a scăzut față de trimestrul anterior cu 6,4 puncte, ajungând la 14,9 puncte și atingând astfel din nou valoarea anului anterior.
Rezultatele studiului GfK Climatul de consum în Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat la cererea Comisiei Europene în toate țările Uniunii Europene. Sunt chestionate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări. Aceste persoane sunt reprezentative pentru populația adultă din UE.
Studiul despre Climatul de consum în Europa ia în calcul 5 întrebări: așteptările privind starea economiei, așteptările privind prețurile, așteptările privind veniturile, dorința de cumpărare și înclinația de a economisi.
Climatul de consum în Europa îşi revine după traumele din 2015
Criza refugiaților, atentatele de la Paris, însă mai cu seamă indicatorii economici tot mai buni în aproape toate țările europene, precum și costurile de energie extrem de reduse au fost factorii care au influențat discuțiile consumatorilor și cele din mass-media în trimestrul al patrulea.
Climatul de consum pentru Uniunea Europeană a crescut din septembrie până în decembrie 2015 cu 1,9 puncte la valoarea de 12,2 puncte.
În cele mai multe țări europene, atitudinea consumatorilor a oscilat în trimestrul al patrulea din 2015. În primă fază, subiectul dominant a fost fluxul neîntrerupt al refugiaților din zonele de criză din Orientul Apropiat și Africa de Nord.
Cum pot fi împărțiți refugiații în mod echitabil în Europa? Cum pot fi integrați cât mai bine în societate? Este posibilă, de fapt, integrarea unui număr atât de mare de refugiați? Aceste întrebări au influențat, în primă fază, viziunea consumatorilor din câteva țări cu privire la evoluția socială și economică a următoarelor luni.
Acest subiect a influențat însă doar țările prin care trecea fluxul de imigranți. În Germania, Austria, Danemarca și Suedia, țări de destinație deosebit de râvnite în rândul refugiaților, discuția privind posibilitatea integrării eficiente în societate a atâtor refugiați a devenit una tot mai critică.
"Populația a fost zguduită de atentatele de la Paris din noiembrie și de alertele teroriste declanșate imediat după aceea în Germania. Doar spre final de an au început să câștige importanță indicatorii economici pozitivi din întreaga Europă. Puterea economică a crescut în aproape toate țările monitorizate", se spune în raport.
Datorită prețurilor reduse ale țițeiului și energiei, precum și a inflației aproape inexistente, consumatorii rămân cu mai mulți bani în portofele pe care îi pot cheltui pe alte lucruri.
De asemenea, anul trecut a scăzut considerabil și numărul șomerilor în aproape toate țările. Acest lucru înseamnă că sunt mai mulți cei care reușesc să-și ducă un trai decent și mai puțini cei care se tem de pierderea locului de muncă. Aceste dezvoltări pozitive s-au oglindit și în perspectivele europenilor cu privire la o creștere economică și a veniturilor.
Influențele pozitive nu au fost însă de ajuns, mai cu seamă în (fostele) țări afectate de criză, pentru a îmbunătăți apetitul de cumpărare al oamenilor. În aceste țări, banii disponibili în gospodării aproape că nu ajung pentru acoperirea necesităților zilnice.
