La finalul lunii martie a acestui an, Organizația Mondială a Sănătății declara România ca fiind cel mai mare focar de rujeolă din Europa.
În acelaşi timp, Direcțiile de Sănătate Publică arătau cu degetul spre Ministerul Sănătății, incapabil să trimită în ţară miile de doze de vaccin ROR necesare şi cerute.
Cum arată o comunitate care devine focar de rujeolă
Reporterii pressone.ro au mers la Bocșa pentru a afla cum arată o comunitate care devine focar de rujeolă, în ce condiții trăiesc oamenii și dacă epidemia din ultima perioadă are ca sursă campania anti-vaccinare de pe diverse canale media.
Acolo, au descoperit o sărăcie cruntă, peste care se adaugă, în straturi groase, lipsa de educație, nepăsarea administraţiei locale și un fel de banalizare a răului. E un domino de eșecuri ale instituțiilor publice care au în centrul activităţii lor tocmai protejarea unor astfel de oameni.
În ciuda programelor naționale, a raportărilor, a statisticilor și a declarațiilor politice, în comunităţile sărace din România continuă să se moară de la o îmbolnăvire de pojar, o boală a copilăriei pe care, într-un oraş civilizat, părinţii o tratează cu zâmbete şi cântecele despre bubiţe.
Şi-a trata copilul cum a putut, după metoda învățată de la femei din cartier
Ancuța Vasile are 22 de ani, stă la poartă și, din vreme în vreme, mută un băiețel de pe un umăr pe celălalt. Cu cel mare, de 4 ani, a stat o lună în Spitalul de Boli Infecțioase de la Reșița, din cauza rujeolei.
Copilul a fost și în comă. "A făcut confuzie de-aia...", zice mama lui.
Ancuţa l-a tratat cum a știut – după metoda învățată de la femei din cartier.
"Am încălzit răchie, i-am dat cu răchie. Și trăbuia învălit în roșu. După aie, ne-am dus cu el la spital, colo sus, la Reșița, la Boli Infecțioase. Acolo o stat până i-o trecut!"
Mama sa, care are 49 de ani, stă și ea la poartă cu o vecină: "La nora mea, amândoi o avut. O fost cu toți la Reșița".
"Nu orice copil scapă dă la pojar...Păi ce să zic, aproape toți, toată Măgura o avut pojar!"
La poarta Ancuței Vasile e deja vânzoleală, femei de toate vârstele care spun ce știu. Au murit copii?
"Dă la pojar? Da, o murit! Pă Vale o murit, avea pojar și l-o trimis la Timișoara și o murit copilu'. Avea un an și 7 luni și-o murit. Da' ăia n-o fost în stare să aibe grijă de copil, să-i dea ce trebuie să dea pe el.
Io am avut noroc, c-am știut să mă descurc. Trebuie căldură la copii... nu orice copil scapă dă la pojar. Dacă lași în voia sorții copiii, îți moare copiii din cauza lu' pojar. Păi ce să zic, aproape toți, toată Măgura o avut pojar!"
O femeie foarte timidă şopteşte şi ea: "A' meu, Matei cel mic, acuma are 9 luni, da' nici n-o făcut 6 săptămâni și-o avut pojar! Al mare, al de 4 ani, o luat după două luni...".
Nici copiii ei n-au fost imunizaţi împotriva vreunei boli.
Soluția? Îmbrăcați în roșu și dați cu răchie. De altfel, cel mai trist lucru pe care l-am aflat la Măgura este că femeile nu știu să descrie boala şi nici de ce e bun vaccinul: pur şi simplu, nu cunosc sensul unor cuvinte.
Unele mame şi-ar duce copiii la vaccinat, dar nu au medic de familie. Dar nici acelea care s-au înscris pe vreo listă nu sunt chemate pentru această procedură.
Nu e vina lor: de la începutul anului și până la mijlocul lunii mai, deci de 4 luni și jumătate, în plină epidemie de rujeolă, Ministerul Sănătății nu a fost în stare să transmită în Caraș-Severin nici măcar o singură doză de ROR, vaccinul care imunizează în fața rujeolei, oreionului și rubeolei.
Citiţi reportajul complet pe pressone.ro
