Discuția vine într-un context în care Forumul Economic Mondial este condus de Larry Fink, CEO al BlackRock, iar transformările tehnologice accelerate sunt deja vizibile în numeroase domenii. În interviul acordat unei cunoscute moderatoare, Harari a schițat un scenariu etapizat în care AI nu doar că preia locuri de muncă, ci ajunge să restructureze fundamental civilizația.
Prima etapă: profesiile bazate pe „cuvânt”, primele lovite
Potrivit lui Harari, încă din 2026 ar urma să își piardă locurile de muncă zeci de milioane de oameni a căror activitate se bazează în principal pe text și limbaj. Este vorba despre domenii în care inteligența artificială ar fi devenit deja, în opinia sa, „de zeci de ori mai performantă” decât omul.
Printre profesiile enumerate se numără jurnaliștii, avocații, operatorii de call center, scriitorii, scenariștii și programatorii IT. Logica scenariului prezentat este că, acolo unde munca presupune analiză de text, redactare, sinteză sau generare de conținut, sistemele AI ar putea înlocui rapid intervenția umană.
A doua fază: industria imaginii și a conținutului video
În etapa următoare, spune Harari, presiunea tehnologică se va muta asupra celor care lucrează cu imaginea, fie statică, fie în mișcare. Creatorii de conținut video, realizatorii de producții cinematografice sau cei implicați în industria divertismentului ar putea fi afectați pe măsură ce sistemele AI devin capabile să genereze imagini, secvențe și experiențe interactive tot mai sofisticate.
Scenariul avansează spre o zonă în care interacțiunea cu utilizatorul nu mai este mediată de om, ci de sisteme autonome capabile să producă, să adapteze și să personalizeze conținutul în timp real.
Roboții și munca fizică: extinderea în lumea concretă
După profesiile intelectuale și creative, urmează, în viziunea descrisă, segmentul muncilor fizice ușoare. Curierii, chelnerii, operatorii de pachete sau cei implicați în manipularea materialelor de construcții ar putea fi înlocuiți progresiv de roboți echipați cu inteligență artificială din ce în ce mai avansată.
Pe măsură ce aceste sisteme devin mai accesibile și mai performante, răspândirea lor ar putea fi rapidă, modificând radical piața muncii. În ultima etapă a transformării economice, ar urma să fie afectați chiar și specialiștii care desfășoară operațiuni fizice complexe, considerați experți în domeniile lor.
Diferențe sociale accentuate și apariția „orașelor-corporații”
Harari a vorbit și despre o posibilă accentuare a diferențelor sociale pe măsură ce tehnologia avansează. Dezvoltarea agenților AI, a computerelor cuantice, inventarea unor materiale capabile să reproducă părți sau organe ale corpului uman, extinderea mijloacelor de transport autonome și apariția unei economii circulare bazate pe servicii și închirieri ar putea crea o lume profund diferită de cea actuală.
În acest context, el a menționat posibilitatea apariției unor state-oraș și orașe-corporații, entități cu o structură decizională diferită de modelul statal clasic. În intervalul 2030–2035, modelul politic actual ar putea fi înlocuit, potrivit scenariului descris, de sisteme de guvernanță în care deciziile majore sunt influențate sau chiar preluate de o inteligență artificială mult mai dezvoltată decât cea umană.
De la inteligență artificială la „inteligență sintetică”
În faza finală a procesului prezentat, inteligența artificială ar face loc unei forme și mai avansate de inteligență, descrisă drept sintetică sau neuronală, un „creier bionic” construit după modelul celui uman, dar capabil să funcționeze mult mai rapid și la un nivel de complexitate superior.
Un astfel de sistem, de mii de ori mai inteligent decât omul, ar putea lua decizii pe care mintea umană nici măcar nu le-ar mai putea înțelege. În această perspectivă, omenirea ar risca să își piardă poziția dominantă, devenind o subspecie într-un ecosistem controlat de entități tehnologice superioare.
