Actual· 2 min citire

Guvernul ar putea retrage proiectul legii salarizării. În caz contrar, Ministrul Muncii demisionează

Guvernul ar putea retrage proiectul legii salarizării. În caz contrar, Ministrul Muncii demisionează

Guvernul ar putea retrage proiectul legii salarizării. În caz contrar, Ministrul Muncii demisionează

Publicat12 apr. 2016, 08:13
Actualizat13 apr. 2016, 07:44

Guvernul Cioloș trece prin prima criză serioasă. Ministerul Muncii anunță că ordonanța privind salariile bugetarilor va fi retrasă. Iar ministrul Ana Costea a amenințat chiar cu demisia, dacă Executivul nu renunță la proiect. Ordonanța a stărnit controverse pentru ca prevede salarii mai mari pentru parlamentari și mai mici pentru unii profesori și medici cu vechime.

Liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că, după două ore de discuție, Guvernul a înțeles mesajul partenerilor sociali – sindicate și patronate, iar ministrul Muncii, Ana Costea, și-a asumat răspunderea la finalul discuțiilor de a retrage mâine oficial, din Guvern, acest act normativ.

„E un pas înainte în vederea rezolvării probemelor”, a declarat Hossu.

Liderul Federației Alma Mater a declarat că ministrul Muncii chiar s-a simțit depășită de situație. „A lăsat impresia că își va da demisia”, a afirmat Anton Hadăr.

Liderul Federației "Alma Mater" a precizat  că ministrul Muncii nu își dă demisia pentru că îi cere profesorul Hadar, ci pentru că vrea să meargă liniștită pe stradă.

Și alți lideri sindiali au spus, după discuții, că ministrul Muncii ar urma să demisioneze.

Proiectul urmărea, cel puțin teoretic,  eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeași funcție, în cadrul aceleiași instituții, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajații care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), stabilirea și calcularea salariilor în baza unui singur act normativ, eliminându-se vidul legislativ, mai ales pentru personalul nou-încadrat etc.

Astfel, raportul între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar urma să fie de 1 la 12. Cel mai mic salariu de bază urma să fie 1.250 lei, pentru funcții cu studii medii și generale, iar cel mai mare de 15.000 lei, pentru funcția cu cea mai mare responsabilitate în stat.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News