Primăria Capitalei face legea străzii, la propriu. De-a lungul anilor, numele multor artere au fost schimbate mai des ca mandatele edililor. Nu mai poți bate un bulevard de la un capăt la altul fără să te gândești dacă nu cumva ai greșit adresa. De astfel de încurcături au parte mulți bucureșteni care s-au trezit peste noapte că trebuie să suporte, pe banii și timpul lor, ghidușiile aleșilor locali.
București, micul Paris. Nu încetează să ne farmece și să ne uimească. Străzi mari și mici, aglomerate și zgomotoase, care ne atrag prin vraja urbană. Un oraș cosmopolit care continuă să se formeze sub ochii noștri. Ce ar fi dacă Bucureștiul ar avea gură să vorbească, să devoaleze secretele auzite pe la colțuri, să plângă ori de câte ori este călcat în picioare cu mânie sau să râdă la fiecare poantă a unui cetățean binedispus?! Pentru toate câte îndură, merită să-i cunoaștem istoria, măcar pe cea a străzilor, care au trecut prin nenumărate schimbări.
"Schimbări de denumire s-au petrecut și în secolul 19, și în secolul 20, nu numai după 1940. După fiecare moment istoric important și politic. Exact. De exemplu, în 1878, după Războiul de Independență, o serie de străzi foarte bine cunoscute ale orașului își schimbă denumirea. Podul Mogoșoaiei devine Calea Victoriei pentru ca pe ea au înaintat trupele victorioase în Războiul de Independenta din 1877, Podul Caliței devine Calea Rahovei, Podul de Pământ devine Calea Plevnei", a afirmat istoricul de artă Cezara Mucenic.
Piața Universității este prima piață care se formează în sens urbanistic, adică se gândește o tăiere a bulevardului din fața ei pentru ca s-a construit clădirea Universității. În '64 a fost prima inaugurare, în '66 a doua inaugurare, chiar la venirea principelui Carol. Atunci se crează primul bulevard al orașului care chiar așa se numea, bulevardul Academiei.
Așa a început totul. Multe dintre denumirile străzilor s-au păstrat și astăzi, cum ar fi cele care poartă numele unor meserii de pe vremuri sau ale unor biserici. Șelari, Lipscani, Cavafi sunt doar câteva exemple. Altele, însă, au suferit și câte patru sau cinci modificări. De pildă, Bulevardul Ion Mihalache s-a numit inițial Filantropia, apoi Ghica, 1 Mai și, în final, Ion Mihalache.
Pe Bulevardul Ion Mihalache, în 1996, când țărăniștii au venit la putere, au vrut să schimbe denumirea de 1 Mai în Ion Mihalache. Atunci, sute de persoane au fost nevoite să-și schimbe actul de identitate.
Dar 1 Mai nu a dispărut. Bulevardul Compozitorilor s-a numit ulterior 1 Mai, lucru care a bulversat locuitorii din zonă dar și taximetriștii.
Pe lângă orele pierdute la ghișee și cozile interminabile, de fiecare dată când autoritățile au schimbat denumirea unei străzi, oamenii au mai scos niște bani din buzunar. Asta deși Primăria este cea care trebuie să suporte costurile. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa, fapt confirmat chiar de unii dintre aleșii locali.
"Municipalitatea are bani prevăzuți în buget pentru această procedură", a precizat Mariana Persunaru, director executiv Directia Patrimoniu
Denumiri mutate de colo-colo sunt doar câteva dintre ciudățeniile care se regăsesc într-un oraș purtat de istorie. Sunt și situații când străduțele capătă nume noi. Mai grav este că reprezentanții Consiliului General al Primăriei, cei care dau girul pentru o denumire sau alta, încalcă propriul regulament.
Cine a zis că nu poți avea strada ta chiar și atunci când ești în viață? Deși regula spune că trebuie sa treacă un număr de ani de la decesul persoanei pentru ca o stradă sa-i poarte numele, în România totul este posibil. Iată că avem din 2001, strada care se numește Gabriela Szabo.
Avem și denumiri de străzi care nu au nicio legătură cu istoria locului. Denumirile se nasc la Primăria Capitalei și sunt analizate apoi de specialiști ai Comisiei de Atribuire a Denumirilor din cadrul Prefecturii, care dau un aviz consultativ. Votul final îl are tot Municipalitatea care, fie preia inițiativa primăriilor de sector, ale asociațiilor și mai rar ale cetățenilor, fie pun în aplicare interesele politice.
Bucureștiul are, în prezent, aproximativ 5.000 de străzi. Poveștile unora dintre ele, dar și situațiile inedite care au dus la schimbarea unor denumiri, le veți afla urmărind un nou reportaj marca Realitatea TV.
De asemenea, vă vom spune și cum s-au gândit autoritățile să-i ajute pe cei care, de ani de zile se chinuie să-și recupereze un teren care s-a aflat la un moment pe o stradă care și-a schimbat de mai multe ori denumirea.
Reporter: Andreea Dăscălescu
Operatori: A. Ioniță, C. Buda, M. Angiu, D. Ioniță
Montaj: Beatrice Mihalache, Vlad Spătaru
