Mitropolia Olteniei anunță un monument înălțat în locul blestemat de Sfântul Calinic, de lângă Mânăstirea Frăsinei - Athosul românesc

Monumentul va fi amplasat lângă altarul bisericii de jos construită, potrivit Mitropoliei Olteniei, în perioada comunistă, "din neascultare și încălcarea blestemului Sfântului Calinic".

„Această lucrare de dimensiune monumentală va fi executată și așezată în locul în care Sfântul Ierarh Calinic a oprit intrarea părții femeiești pentru a nu fi sminteală viețuitorilor Sf Mănăstiri Frăsinei. Astfel, liniștea care se va coborî asupra acestei Sfinte Ctitorii va repune în rânduiala Mănăstirii Frăsinei dorința Sfântului Ierarh Calinic de a avea această țară o adevărată lavră monastică athonită în care ascultarea, sărăcia și castitatea (voturile monahale) să dăinuiască în trupurile și sufletele celor care au fost chemați să aleagă în această viață pământească iubirea în Hristos, Mântuitorul nostru Cel viu și veșnic!", a transmis Mitropolia Olteniei.

Mitropolitul Irineu al Olteniei, arhiepiscop al Craiovei, a fost prezent, în urmă cu o săptămână, în mijlocul obștii Sfintei Mănăstiri Frăsinei pentru a stabili, împreună cu membrii Consiliului Duhovnicesc, mai multe aspecte importante legate de reafirmarea vechilor rânduieli de viețuire călugărească, alese și fixate de Sfântul Ierarh Calinic, relatează agerpres.ro.

Mitropolitul Irineu a explicat că acest document constituie o reafirmare și o întărire a legământului sfânt monahicesc și a datoriilor călugărești de viețuire și o lămurire canonică a "Legământului" Sfântului Ierarh Calinic, "întărit din dragoste și grijă părintească, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume".

„A fost elaborat un document unitar, menit să întărească rânduiala de viețuire a monahilor de aici. În baza "Legământului" statornicit de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul și ocrotitorul duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, Consiliul Duhovnicesc a stabilit să se respecte vechile rânduieli athonite conform cărora monahii Sfintei Mănăstiri Frăsinei nu trebuie să părăsească fără binecuvântare mănăstirea, împlinind fără tulburare toată rânduiala călugărească în incinta cinstitului așezământ și nu în alte locuri din afara mănăstirii. Pentru a îndepărta orice fel de pericol de cădere în neorânduială s-a reafirmat faptul că, întrucât "piatra de legământ cu blestem" a Sfântului Ierarh Calinic a fost înlăturată "în condiții de constrângere comunist-atee", " blestemul" (legământul) a rămas neschimbat. În acest sens, s-a hotărât ca părinții și frații din mănăstire să nu coboare și să nu participe la slujbe în biserica de jos, care a fost ridicată fără binecuvântarea starețului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme", a anunțat Mitropolia Olteniei.

Povestea neștiută a „blestemului de la Frăsinei” - Ce a lăsat cu limbă de moarte Sfântul Calinic acum 150 de ani, la Athosul României

„Blestemul de la Frăsinei”, aruncat de Sfântul Calinic

Sfântul Calinic a oprit intrarea femeilor în mănăstire, așezând în acest scop în anul 1867 o piatră de legământ la circa doi kilometri de mănăstire, unde astăzi se află o biserică și dependințe pentru cazarea femeilor.

Pe piatra de legământ sunt gravate în litere chirilice atât binecuvântari pentru cele care vor păstra acest legământ, cât și blesteme pentru cele ce-l vor încălca.

Conținutul scrierii de pe piatră de legământ: "Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vietuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, garbavia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867", mai scrie crestinortodox.ro.

Mitropolitul Irineu a explicat că acest document constituie o reafirmare și o întărire a legământului sfânt monahicesc și a datoriilor călugărești de viețuire și o lămurire canonică a "Legământului" Sfântului Ierarh Calinic, "întărit din dragoste și grijă părintească, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume".

"Pentru mângâierea duhovnicească a femeilor binecredincioase, legate sufletește de părinții duhovnici ai Sfintei Mănăstiri, Consiliul Duhovnicesc a hotărât ca duhovnicii obștii monahale din Frăsinei (arhim Ioanichie Popescu, arhim Ioachim Popa, ierom Ilarion Dulca și ierom Victorin Șerban) să meargă o dată pe lună la Sfânta Mănăstire Bistrița Vâlceană, pentru a săvârși acolo Tainele Sfintei Spovedanii și Sfântului Maslu, precum și rugăciuni de dezlegare", a spus mitropolitul Olteniei.

Potrivit unor surse bisericești, arhimandritul Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, le-a transmis monahilor de la Mănăstirea Frăsinei, prin arhim Ioanichie, fostul stareț al mănăstirii, "să păstreze rânduiala așa cum a pus-o mitropolitul Olteniei".

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis, în urmă cu o săptămână, că Mitropolia Olteniei a luat "o decizie bună", pentru menținerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere, dar a criticat limbajul "excesiv arhaic", "ermetic", "sever și anacronic" din mesajul Mitropoliei și a subliniat că "blestemul" nu face parte din poruncile și sfaturile evanghelice.

Reacția lui Bănescu a venit după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, și de starețul Mănăstirii Frăsinei din județul Vâlcea, apărut în spațiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaș de cult care ar fi fost ridicat pe locul "blestemat" de Sfântul Ierarh Calinic, reamintește agerpres.ro.