Povestea neștiută a „blestemului de la Frăsinei” - Ce a lăsat cu limbă de moarte Sfântul Calinic acum 150 de ani, la Athosul României

Și astăzi, în acest loc oamenii pășesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri. În această mănăstire, cunoscută și sub denumirea de Athosul românesc, regulamentul Sfântului Calinic, unic în felul lui, de a nu se mânca niciodată carne în mănăstire, de a nu intra niciodata femei și de a se face slujba la miezul nopții până dimineața, este păstrat cu strictețe, scrie adevarul.ro.

Despre legendele care circulă despre Frăsinei, purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu a explicat că „în primul rând trebuie evitat termenul de blestem, este o imprecație cu conținut negativ. Regula împiedicării accesului în mănăstire a femeilor este după modelul de la muntele Athos. Vorbim aici despre o regulă atonică, un program riguros, unde se slujește zi și noapte. Rațiunea pentru care nu se acordă acces femeilor este protejarea monahilor în fața unei ispite firești cu putință să-i tulbure pe ei în viața aspră pe care o duc, pornind de la reguli stricte care nu se încalcă niciodată. De altfel aici, nu se consumă carne și se fac slujbe neîntrerupt, este un program riguros”.

Mitropolia Olteniei a transmis miercuri, 11 ianuarie 2023, decizia oficială pe care a luat-o în legătură cu desfășurarea slujbelor la mânăstirea Frăsinei, lăcaș de cult „blestemat” de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica acum aproape două secole.

Mitropolia Olteniei, decizie oficială despre „blestemul de la Frăsinei”: „Legământul Sfântului Ierarh Calinic, actual și lucrător”

Despre nenorocirile care circulă în poveștile populare despre femeile care au încălcat legământul de la Frăsinei, Vasile Bănescu spune că sunt “lucruri neverificabile cărora nu le trebuie acordată atenție în spațiul creștin”. “Blestemul nu-și are rostul când vorbim de Dumnezeu, circulă legende. Sunt doar povești”, e de părere purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

„Blestemul de la Frăsinei”, aruncat de Sfântul Calinic

Sfântul Calinic a oprit intrarea femeilor în mănăstire, așezând în acest scop în anul 1867 o piatră de legământ la circa doi kilometri de mănăstire, unde astăzi se află o biserică și dependințe pentru cazarea femeilor.

Pe piatra de legământ sunt gravate în litere chirilice atât binecuvântari pentru cele care vor păstra acest legământ, cât și blesteme pentru cele ce-l vor încălca.

Conținutul scrierii de pe piatră de legământ: "Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vietuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, garbavia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867", mai scrie crestinortodox.ro.

Istoria mânăstirii Frăsinei, de la sfințire până la blestem

Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în jurul anilor 1710, când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca, în apropiere de Sibiu, și au construit între păduri un schit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, câțiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcașului cunoscut în prezent drept „biserica veche”. Apoi, între 1788 și 1845 biserica a fost lăsată în paragină și abia în 1860, la cererea episcopului Râmnicului de atunci - Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, începe construcția bisericii noi și a unor chilii pentru călugări.

După sfințirea noului așezământ urmează și organizarea lui administrativă. Sfântul Calinic dorea că în noua ctitorie de la Frasinei să fie introdusă pravilă aspră care se practică în mănăstirile din Muntele Athos. În acest scop aduce din Athos pe fostul sau ucenic, Policarp Nisipeanu, care vine însoțit de doi ucenici, Silvestru și Lavrentie, primul hirotonit preot în Sfântul Munte, iar al doilea, diacon, potrivit crestinortodox.ro.

Abia după șapte ani avea să urmeze decizia neobișnuită a Sfântului Calinic, de a interzice intrarea femeilor în Mânăstirea Frăsinei. Legenda spune că episcopul Râmnicului ar fi luat această hotărâre, în 1867, după ce, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat, reamintește adevarul.ro.

Mânăstirea Frăsinei este singurul lăcaș de cult de la noi din țară unde femeile nu au voie să intre, fiind considerată un fel de Muntele Athos românesc.

Calinic a fost stareț la Cernica timp de 31 de ani

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut în București, pe 7 octombrie 1787. La vârsta de 20 de ani ajunge la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureștilor. La cererea duhovnicului său, pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin devine monahul Calinic. La mănăstirea Cernica a fost ieromonah, preot și stareț timp de 31 de ani. Refuzând să fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales în anul 1850 în fruntea episcopiei Râmnicului. Acestă episcopie funcționa la Craiova și fusese mutată în urma incendiului din 1847. Reclădind catedrala episcopală de la Râmnicu-Valcea, s-a mutat aici în 1857, unde a păstorit până în 1868.

Pentru viața sa curată și merituoasă, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca să fie trecut în rândul sfinților. Canonizarea lui Calinic a avut loc la Mănăstirea Cernica în zilele de 21 și 23 octombrie 1955. Prăznuirea a fost fixată la data trecerii sale către Domnul, 11 aprilie, iar tot atunci au fost alcătuite și slujbele de pomenire ale Sfântului. Moaștele Sfântului Calinic se află la mănăstirea Cernica.