Investițiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităților în zonele de risc, pregătirea capitalului uman și atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităților optime pentru tratament și asigurarea medicației la standarde europene, precum și programe naționale țintite pentru creșterea calității vieții pacienților sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare propus de Cabinetul Cîțu în domeniul Sănătății, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului depus la Parlament de premierul desemnat Florin Cîțu, o parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creșterea ponderii și importanței prevenției, ca parte integrantă din strategia națională.
"Guvernul va demara și implementa atât de necesara reformă a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern și eficient. Sistemul de sănătate românesc se află acum în fața unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzate de pandemia de COVID-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual", se arată în programul de guvernare.
Printre prioritățile Guvernului Cîțu se numără elaborarea unei noi legi a Sănătății, dar și continuarea reorganizării instituțiilor publice din domeniu.
Totodată, noul Guvern va urmări creșterea finanțării publice pentru Sănătate până la 6% din PIB, asigurarea unui grad de absorbție ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului în perioada 2021 - 2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România.
Printre obiective se mai află introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat Sănătății; dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ și creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările complementare de sănătate și inițierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază.
Noul Cabinet își propune și deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii; în acest context statul își va menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS, se arată în programul de guvernare.
Pentru domeniul sănătate, în Planul Național de Reziliență și Redresare sunt avute în vedere investiții în unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ.
Sunt prevăzute investiții în Sănătate de cel puțin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major.
În ceea ce privește realizarea unei infrastructuri medicale moderne, noul Executiv își propune: finanțarea dezvoltării și modernizarea infrastructurii sanitare, precum și dotarea unităților sanitare cu aparatură medicală, echipamente și mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor de investiții începute în anii precedenți, cu respectarea termenelor pentru finanțarea acestora, dar și înființarea unei Agenții pentru Investiții în Infrastructura de Sănătate.
De asemenea, se vor mai avea în vedere construirea a 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de lei; continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru clădirile unităților sanitare, estimările pentru perioada 2021 - 2024 fiind de 140.000.000 lei; dotarea unităților sanitare cu aparatură medicală, echipamente și mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021 - 2024.
Alte obiective din programul de guvernare se referă la: derularea proiectului "Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19" din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare și substanțe biocide; reorganizarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, ambulatorie și spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute și cronice, cât și să se poată răspunde optim în condiții epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii
medicale concomitent pacienților COVID-19, precum și celor non-COVID-19); dar și finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Noul Executiv va urmări și încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate prin granturi de excelență; continuarea și dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialiști, stomatologi) și asistenților pe baza evaluărilor profesionale și a criteriilor de eficiență; identificarea soluțiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici și farmaciști) în zonele defavorizate și mai puțin accesibile; recunoașterea gărzilor ca vechime în muncă.
Ministerul Sănătății va continua reforma rezidențiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice și private) și prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor și posturilor scoase la concurs cu proiecția pe minimum 5 ani a specialităților deficitare și cu distribuția geografică a acestora, iar concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfășura cu impunerea meritocrației și a experienței efective în practica medicală, mai arată sursa citată.
Vlad Voiculescu este propunerea USR Plus pentru funcția de ministru al Sănătății.
