„Te trezești dimineața și plângi. Plângi și seara. Habar nu am unde să mă duc”, spune Tatiana.
Femeia stă pe o bancă în fața unui bloc distrus și le spune jurnaliștilor BBC că nu are unde să meargă.
„Nu am unde să mă duc. Aș fi plecat de bunăvoie dacă mi-ar fi oferit o locuință, aș fi plecat astăzi. Dar așa, unde să mă duc?”, mai spune Tatiana.
Orașul-port Mariupol, unde mai rezistă doar luptătorii baricadați în oțelăria Azovstal, alături de civilii rămași captivi, e distrus aproape complet.
Tatiana: E înspăimântător. Nu se oprește. Nu știu unde o să stau aici la iarnă. Nu avem acoperiș, nu avem ferestre
„Totul e distrus, totul e stricat. Unde să se ducă lumea acum? Aici, stau oamenii cu copiii, unii bebeluși. Bineînțeles că e înspăimântător. Nu se oprește. Nu știu unde o să stau aici la iarnă. Nu avem acoperiș, nu avem ferestre. Totul e foarte complicat”, mai spune Tatiana.
În multe familii, subliniază BBC, oamenii spun că rușii le-au luat pe cineva drag.
„Opriți-vă în orice sat din regiunea de la vest a Kievului, unde armata rusă a terorizat populația civilă timp de o lună și veți auzi câte o poveste despre cineva care a dispărut. Un frate care a plecat să ducă benzină unui prieten și nu a ajuns niciodată. Un tată care și-a părăsit casa pentru o comisie și nu s-a mai întors. Un fiu care a fugit cu pistolul și nu s-a uitat înapoi”, scrie BBC, citată de europafm.ro.
