Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale Române, a declarat că România se confruntă constant cu forme de război hibrid generate de proximitatea conflictului ruso-ucrainean. „Din punctul meu de vedere, avem în fiecare zi bruiaj și interferențe în zona noastră de responsabilitate, pentru că ne aflăm aici, în proximitatea războiului. Uneori este foarte dificil să înțelegem lumea și, din acest punct de vedere, este atât de important pentru noi să înțelegem importanța păcii”, a explicat viceamiralul.
Protecția infrastructurilor critice prin tehnologie și exerciții militare
Șeful Marinei Române a subliniat că apărarea infrastructurilor critice necesită sisteme integrate, incluzând drone aeriene, de suprafață și submarine. România organizează exercițiul OPEX o dată la doi ani, pentru a testa și consolida capabilitățile de apărare navală. „Este atât de important să dezvoltăm aceste sisteme pentru a proteja infrastructura noastră critică”, a punctat Panait.
„În acest domeniu, aș dori să menționez că am făcut deja progrese și organizăm, o dată la doi ani, un exercițiu intitulat OPEX pentru a dezvolta acest tip de înțelegere, pentru a pune în practică sisteme importante pentru marină, pentru protecția noastră și pentru a proteja infrastructura noastră critică”, a mai adăugat șeful Forțelor Navale, citat de Defense Romania.
„Cimitirul de sub apă”: pierderi masive în Marea Neagră
Viceamiralul Panait a atras atenția și asupra poluării marine, amintind că aproximativ 50 de nave, comerciale sau militare, au fost scufundate de la începutul războiului din Ucraina. „Astăzi avem aproximativ 50 de nave comerciale și nave militare deja scufundate în Marea Neagră. În viitor, aceasta ar putea reprezenta un alt risc major, alături de minele plutitoare și de drone”, a precizat Panait.
El a subliniat cooperarea României cu Allied Maritime Command (MARCOM), Cartierul General NATO și Flota a Șasea a SUA pentru a construi o imagine comună a situației maritime și pentru a dezvolta parteneriate în domeniul tehnologiilor noi.
Marina ucraineană și pierderile Rusiei
De la începutul invaziei, Rusia a pierdut numeroase nave în fața unei Marine ucrainene fără nave de suprafață sau submarine, dar care a reușit să limiteze operațiunile Flotei ruse a Mării Negre prin rachete anti-navă și drone. Printre pierderile majore se numără crucișătorul Moskva, navele de desant Saratov, Olenegorsk Gorniak, Minsk și Novocherkassk, navele de patrulare Ivanovets și fregata Askold. Submarinul Rostov pe Don a fost de asemenea lovit de forțele ucrainene.
Hub de securitate maritimă și consolidarea NATO
Sorin Moldovan, Secretar de Stat și Șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, a anunțat intenția României de a găzdui un hub de securitate maritimă la Marea Neagră, inițiativă sprijinită de președintele Nicușor Dan și discutată cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Trebuie să ne asigurăm cu orice preț că Marea Neagră nu devine un lac rusesc. Și pentru a face acest lucru, trebuie să mărim bugetul pentru apărare. Să cheltuim, dar să cheltuim cu înțelepciune, nu doar pe hârtie”, a declarat oficialul MApN.
El a evidențiat și transformarea Alianței Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina, afirmând că NATO a devenit mai puternică și mai unită: „NATO de la începutul războiului din Ucraina nu este același NATO de azi. Cred că acest război ne-a făcut mai puternici. Ne-a făcut să lucrăm mai strâns împreună. Și cred că NATO de astăzi este mult mai puternic decât NATO din 2022”.
Moscova vorbește despre „isterie” după avertismentele NATO privind doborârea avioanelor rusești
