Luna trecută a fost a doua cea mai caldă lună mai din istorie, depășită doar de luna mai 2024. Acest fapt a contribuit la a doua cea mai caldă primăvară din emisfera nordică, conform informațiilor furnizate de Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice (C3S) al UE într-un buletin lunar, relatează Reuters.
Astfel, potrivit C3S, temperaturile globale la suprafață au fost în medie cu 1,4 grade Celsius mai ridicate decât în perioada preindustrială 1850-1900, când oamenii au început să ardă combustibili fosili la scară industrială.
Luna mai a întrerupt o perioadă de căldură ieșită din comun – 21 din ultimele 22 de luni au avut o temperatură globală medie cu 1,5 °C peste cea din perioada preindustrială – dar oamenii de știință au avertizat că această pauză probabil că nu va dura.
„Deși ar putea oferi o scurtă pauză pentru planetă, ne așteptăm ca pragul de 1,5 °C să fie depășit din nou în viitorul apropiat, din cauza încălzirii continue a sistemului climatic”, a declarat directorul C3S, Carlo Buontempo.
Principala cauză a schimbărilor climatice sunt emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili. Semnalul este mai mult decât îngrijorător, asta după ce anul trecut a fost cel mai cald din istoria planetei.
Un studiu separat, publicat miercuri de grupul de oameni de știință climatologi World Weather Attribution, a constatat că schimbările climatice provocate de om au determinat un val de căldură record în Islanda și Groenlanda luna trecută, unde a fost cu aproximativ 3 °C mai cald decât ar fi fost în mod normal, fapt ce a contribuit la o topire suplimentară masivă a calotei glaciare din Groenlanda.
„Chiar și țările cu climă rece se confruntă cu temperaturi fără precedent”, a declarat Sarah Kew, coautoare a studiului și cercetătoare la Institutul Meteorologic Regal al Țărilor de Jos.
Pragul global de 1,5 °C este limita pe care țările s-au angajat să o prevină în cadrul acordului climatic de la Paris, pentru a evita cele mai grave consecințe ale încălzirii planetei.
