"Legile justiției decapitează parchetele". Semnal de alarmă al procurorului general, Augustin Lazăr

Foarte multe unități ale Ministerului Public vor fi decapitate! Procurorul general al României vine cu cel mai tranșant semnal de alarmă tras până acum!

"Imaginea, din păcate, este mai sumbră. Putem vedea că aspecte ale aplicării acestor legi, așezate, ca piesele de puzzle, unele lângă altele, ne dau o imagine a justiției care va fi blocată. Adică o imagine sumbră", a spus Augustin Lazăr.

În interviul pentru Agerpres, Augustin Lazăr spune că pensionarea masivă a magistraților care au 20 de ani de vechime și mărirea perioadei de studiu la Institutul Național al Magistraturii va adânci deficitul de personal. Acest lucru va echivala cu blocarea justiției.

"Acum avem 13% lipsă în schema Ministerului Public neocupată. Dacă vom oferi posibilitatea unor magistrați să se pensioneze la 20 de ani, așa cum, în mod generos această lege va permite, aceasta înseamnă că în perioada următoare vor avea vocația să se pensioneze circa 750 de procurori ai Ministerului Public", a mai spus acesta.

Augustin Lazăr mai spune că majoritatea celor 750 de procurori care vor putea să se pensioneze sunt chiar cei cu funcții de conducere. Astfel parchetele vor fi... decapitate.

Lazăr, despre secția specială de anchetare a magistraților: Ne întoarcem cu 27 de ani în urmă

Lazăr a fost întrebat cum va gestiona noua structură care va trebui înființată în cadrul Parchetului General, după ce Curtea Constituțională a dat undă verde pentru secția specială de anchetare a magistraților.

"Simplul fapt al constituționalității unui text nu înseamnă și că acel text de lege ar fi oportun și că ar fi bun. Curtea Constituțională nu examinează aceste aspecte. Este obligatoriu după ce se publică și ajunge în vigoare. Dar, până atunci, cei care au puterea de a decide trebuie să știe că ne-am întoarce cu circa 27 de ani în urmă. Și când vă spun asta nu exagerez, pentru că, între timp, lumea a evoluat, a fost adoptat principiul specializării magistraților într-un domeniu sau altul. Nu mai există magistratul care se pricepe la de toate și nu are cum să le facă pe toate. Nu poți cerceta în același loc accidente de circulație cu abandon de familie, cu denunțurile inculpaților din penitenciare, ale condamnaților definitiv, că nu li s-au administrat toate probele pe parcursul procesului penal, cu corupția și cu alte și alte lucruri imaginabile și neimaginabile, pentru care se depun plângeri penale împotriva procurorilor", a spus Augustin Lazăr, într-un interviu acordat Agerpres.

Procurorul general a menționat că au fost făcute verificări cu privire la astfel de cauze.

"Spre exemplu, anul trecut, câte fapte de acest gen au fost denunțate în toată țara și care au fost gestionate, au fost instrumentate la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel, așa cum este competența acum, și cum este competența din 1993. Prin urmare, încă din '93, legiutorul s-a deșteptat și și-a dat seama că a aduna din toată țara într-un singur loc, într-un birou, în București, nu este european și nu este în regulă și trebuie să ne reformăm, să acordăm încredere procurorilor de nivel de Curte de Apel să verifice toate aspectele care țin de diverse lucruri, de care sunt denunțați procurorii până la nivel de Curte de Apel, că ceilalți care sunt la nivel de Înaltă Curte competența revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte, așa este sistemul în acest moment.

Lazăr a explicat că fiecare dintre cei 20 de procurori care vor lucra în această secție specială va avea în lucru aproximativ 200 de dosare.

"Ei bine, acum, noi tindem să facem ce nu a existat în tradiția noastră niciodată, iar dacă a existat ceva mai mic și mai puțin spectaculos decât ce vrea să introducă legiuitorul acum, a existat în 1993, când nici gând să fi fost atâtea mii de lucrări pe care trebuie să le instrumenteze acești procurori. Prin urmare, cei 20 de procurori de la secția pe care o vede legiuitorul, după volumul de anul trecut, ar trebui să aibă în același timp câte 200 de lucrări fiecare pe care să le instrumenteze, dar la grămadă, accidente de circulație cu abandon de familie, cu fapte de corupție. Anul trecut au fost 6 magistrați trimiși în judecată - trei procurori, trei judecători. Dar manopera și procesul instituțional de cernere și de separare a cauzelor relevante de celelalte nerelevante nu ar trebui să fie aici, în acest birou, fiindcă cei care vor avea 200 de dosare fiecare pe biroul lor vor invoca faptul că nu le-au putut face pe cele relevante, că au trebuit să le facă și pe celelalte", a adăugat procurorul general.

El s-a referit la o afirmație făcută în spațiul public, conform căreia procurorii trebuie să rezolve dosarele în ordinea în care sunt înregistrate.

"Păi atunci unde ajungem? Fiindcă lumea, între timp, lumea juridică, a dobândit acest principiu al specializării și nimeni nu mai face de toate. Cei care instrumentează corupției se ocupă exclusiv de corupția în justiție, cei care sunt specializați în accidente de circulație, pe alt profil de activitate, se ocupă de acele probleme. Prin urmare, noi am tot spus acest fapt, dar nu am văzut niciun studiu de impact care să ne contrazică. În schimb, am auzit reproșuri că procurorii nu fac legea. Eu zic că nu așa este dialogul juridic. O cultură instituțională presupune să venim cu argumente unii și alții și, în sfârșit, analizând din această dispută să acceptăm că într-adevăr s-a găsit o soluție care să fie rezonabilă și care să împace pe toată lumea. Dar să impui practicienilor, să le spui cum să lucreze ceva ce tu nu cunoști, asta este absolut surprinzător", a arătat el.

Lazăr a subliniat că probleme vor fi și cu ofițerii de poliție judiciară care îi vor cerceta pe procurori și judecători.

"Dar se va vedea că cele 200 de dosare nu vor putea fi instrumentate de fiecare procuror și că va trebui să se găsească o modalitate să se delege ofițeri ai poliției judiciare. Apoi, se va ivi problema că ofițeri de poliție judiciară cercetează procurori și judecători și nu o să convină multora, pentru că nici nu e normal să fie așa. Și de aici mai încolo se va vedea, se vor cârpi sau se vor găsi soluții în pripă specifice situației când nu se fac studii de impact", a mai spus Lazăr.