"Suntem foarte aproape de repatriere. Primăria Parisului și Prefectura Parisului au cerut un document, am acel document — o rudă de sânge a lui Brâncuși trebuie să își dea acordul și să ceară în același timp Primăriei Parisului exhumarea și reînhumarea la Hobița. Am acel document, am fost la Târgu Jiu și l-am luat. (...) Repatrierea lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI este o chestiune administrativă, durează două luni, trei luni, în clipa în care începem demersul oficial cu autoritățile franceze. Am găsit o rudă de sânge a lui Brâncuși de la Hobița, am făcut actul prin notariat la Târgu Jiu. Este ultimul document pe care trebuie să îl duc la Paris după care începem repatrierea osemintelor lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI", a afirmat Laurian Stănchescu la omagierea a 138 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.
OPERELE LUI BRÂNCUŞI, DISTRUSE: "Nu pot să-l acuz pe bietul om de la capătul furtunului!"
Stănchescu a precizat că dorința lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI era să fie depus lângă mama sa, la Hobița.
"Dorința lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI pe patul de moarte era să fie depus la Hobița, lângă mama lui, dar eu personal consider că lui Brâncuși ar trebui să i se facă un monument mare funerar lângă Coloana Infinitului. Cred că acela ar fi arcul universal unde s-ar putea odihni Brâncuși foarte bine. O să ținem cont de dorința lui Brâncuși dar până la urmă autoritățile române, împreună cu noi, cei care ne ocupăm de Brâncuși, cred că cel mai potrivit ar trebui lângă Coloana Infinitului", a spus scriitorul.
În privința celor întâmplate la Târgu Jiu, unde una dintre operele lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI, Poarta Sărutului, a fost spălată cu jet de apă, acesta a calificat gestul drept o crimă culturală.
"Este o crimă culturală ceea ce s-a întâmplat la Târgu Jiu și cei care au făcut această crimă împotriva poporului, împotriva patrimoniului universal pentru că Brâncuși este patrimoniu universal, ar trebui să plătească cu libertatea pentru toată viața. Am atras atenția de ani de zile, fac proteste în Târgu Jiu, în Europa, pentru a aduce în valoare operele lui Brâncuși dar nimeni nu a vrut să asculte și iată ce s-a întâmplat în urmă cu câteva luni când au spălat Poarta Sărutului cu furtunul cu care se spală mașini. (...) Eu am spus personal că voi da în judecată Primăria Târgu Jiu pentru că este nepermis acest lucru", a mai spus Stănchescu, adăugând că premierul Victor Ponta nu s-a ținut de cuvânt în privința repatrierii osemintelor lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI.
La omagierea celor 138 de ani de la nașterea lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI a participat și actrița Maia Morgenstern, care a citit câteva dintre gândurile artistului.
"Identitatea noastră, a voastră, a fiecăruia dintre noi se conturează, se definește, se regăsește în ceea ce a lăsat moștenire umanității CONSTANTIN BRÂNCUŞI. Cuvintele mele sunt palide, sunt neinteresante", a spus actrița.
La rândul său, Eugen Ștefan Târnovan, nepotul executorului testamentar al lui Constantin Brâncuși, a menționat că marele sculptor ar trebui să devină brandul României.
"Noi avem un privilegiu să avem în familia noastră unul dintre oamenii care i-au stat lui Brâncuși alături timp de zece ani, chiar ultimii ani din viață, fără niciun motiv material, pentru că aceea comunitate românească de atunci era atât de puternică încât nu conta niciun ban. Brâncuși este un brand al României și este român", a conchis Târnovan.
Pe parcursul ceremoniei de omagiere, cei prezenți au vizionat o scurtă înregistrare a Concertului simfonic dedicat lui CONSTANTIN BRÂNCUŞI, în interpretarea Orchestrei Simfonice Lyra Gorjului — dirijor Andreas Rădoi Mihăiță și filmul "Marșul Internațional Constantin Brâncuși" București-Paris, inițiat de scriitorul Laurian Stănchescu.
Guvernul a aprobat în luna mai 2013 un memorandum conform căruia o societate franceză de avocați ar urma să reprezinte interesele statului român în vederea repatrierii osemintelor marelui sculptor Constantin Brâncuși.
Laurian Stănchescu a depus în ianuarie 2013 o scrisoare de sprijin și la Secretariatul Casei Regale. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, susține și el inițiativa repatrierii rămășițelor pământești ale lui Constantin Brâncuși, apreciind eforturile pe care scriitorul le depune pentru reînhumarea acestora în localitatea Hobița, din județul Gorj. Și Academia Română susține demersul repatrierii, o scrisoare în acest sens, semnată de președintele forului, acad. Ionel Haiduc, fiindu-i transmisă lui Laurian Stănchescu.
