Marți a avut loc, în cadrul Festivalulului de Film și Istorii Râșnov, o dezbatere despre reformarea justiției. Discuția a fost moderată de experta anticorupție Laura Ștefan. Un participant din sală s-a adresat Iulianei Scântei, fostă parlamentară PNL și una dintre cei nouă judecători care au decis anularea alegerilor a explicat responsabilitatea CCR în luarea deciziei.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024 și au fost câștigate de independentul Călin Georgescu, urmat de candidata USR, Elena Lasconi. Al doilea tur, programat pentru 8 decembrie, nu a mai avut loc, după ce CCR a anulat scrutinul vineri, 6 decembrie, practic cu două zile înainte. În Diaspora, românii votau deja pentru turul doi.
De ce a ajuns dosarul la CCR
Judecătoarea a explicat, pentru început, de ce cazul a ajuns la CCR.
„Curtea are o competență unică. Un singur proces electoral a fost încredințat, prin Constituție, pentru verificarea legalității și confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidențial electoral. Restul alegerilor au fost încredințate pentru control de legalitate instanțelor judecătorești de drept comun”, a explicat judecătoarea.
Judecătoarea Scântei a ținut să prezinte ceea ce a numit „observații personale”. A spus că s-a gândit îndelungat la acest caz.
„Cazurile de fraudă derulate în ziua votării reprezintă ce poți sesiza cu privire la nelegalitatea unui proces electoral”, a susținut Scântei. Iar efectele unei astfel de fraude trebuie să aibă „o anumită amploare, respectiv să fie atât de mare frauda, încât să ducă la schimbarea ordinii candidaților sau să altereze rezultatul final”.
„Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”, clarifică Scântei.
Și, atunci, de ce s-au pronunțat?
Corectitudinea alegerilor nu e o chestiune de o zi
Judecătoarea CCR a explicat că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (4 decembrie 2024) au prezentat mai multe nereguli legate de procesul electoral, în special în campania electorală.
Ea personal a decis să se pronunțe, considerând că în cazul alegerilor corectitudinea nu este doar o chestiune de 24 de ore, o analiză strictă a zilei alegerilor. Procesul electoral și, prin urmare, corectitudinea acestuia, se referă la o perioadă mai lungă de timp, a argumentat judecătoarea Scântei în fața publicului.
Iar pentru decizie s-au bazat pe ceea ce a constatat CSAT, a explicat Scântei.
„CCR a luat drept veridice concluziile CSAT”
„CCR nu are competențe să analizeze modul în care își realizează atribuțiile legale alte autorități ale statului, nici competența să fac o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare: «Au afectat procesul electoral prezidențial»”, spune Scântei despre rolul CCR în anularea alegerilor.
Ea a spus că documentele CSAT sunt luate drept „veridice și se bucură de autenticitate”.
După publicarea documentelor CSAT, „a fost discuția despre autosesizare, iar Curtea a avut o analiză riguroasă cu privire la ce înseamnă a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui și dacă asta se referă numai la ziua votului. Procedura începe din stabilirea datei de către Guvern și e o acțiune continuă”, susține ea.
Dacă CCR nu ar fi decis anularea alegerilor în baza documentelor desecretizate, atunci ar fi ajuns să valideze „ceva ce nu a fost potrivit legii”.
„Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a cere scuze”
Conform legii, alegerile sunt definite prin trei criterii obligatorii: libere, periodice și corecte. Ele au fost libere, pentru că oamenii au putut vota candidatul dorit, dar și periodice, pentru că au avut loc la data stabilită.
„A rămas în analiză caracterul «corect», care viza caracterul legal. Ce a contat a fost ca exercitarea dreptului să fie conform cu legea, pentru că asta dă caracterul corect”, a răspuns Scântei omului care a întrebat-o.
Din documentele CSAT, care arătau cum campania electorală a fost viciată, „noi nu am sancționat – și îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a explica oamenilor și poate de a ne cere scuze – niciun alegător pentru cum a votat, ci pentru faptul că un competitor nu a respectat niște acte normative obligatorii”, a mai spus judecătoarea.
Ea a spus, referitor la metodele folosite astăzi în campaniile electorale, inclusiv cele pe internet, și că „lumea s-a mișcat mai repede decât s-a mișcat legislația națională și atribuțiile autorităților în domeniu”.
„CCR nu are responsabilitatea de a găsi dovezi”
După izbucnirea războiului din Ucraina, explică judecătoarea, a fost modificată Legea pentru securitate națională. Ea a fost completată cu două categorii de riscuri naționale noi, „care se petreceau sub ochii noștri”: războiul hibrid și acțiuni statale și non-statale de propagandă și dezinformare, „unde nu era zona de expertiză a CCR”.
Astfel, constatarea și identificarea probelor „revenea instituțiilor din domeniul apărării și siguranței naționale”, explică Laura-Iuliana Scântei. „Ce era de competența noastră era să valorificăm concluziile acestora din perspectiva afectării ordinii constituționale”.
„Noi am concluzionat că procesul electoral trebuia oprit, pentru că a fost viciat în formele în care au arătat alte autorități. Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Noi am spus cum a fost afectată ordinea constituțională, dar poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”, a conchis judecătoarea, răspunzând la întrebarea din public.
Laura-Iuliana Scântei a fost consilier în Guvernul Tăriceanu, între 2006 și 2007, apoi secretar general adjunct la Ministerul Justiției până în octombrie 2008, conform CV-ului acesteia. Din 2008 până în 2022 ea a fost notar public și senatoare aleasă pe liste PNL în 2016-2022. Din iunie 2022 ocupă funcția de judecător la CCR.
