„Dacă administraţia Biden este serioasă în ceea ce priveşte respectarea statului de drept” şi a „libertăţii presei în lume”, 'singurul lucru pe care îl poate face este să abandoneze acest caz', a declarat Stella Moris presei în faţa clădirii în care îşi are sediul Înalta Curte de Justiţie din Londra.
În opinia sa, această procedură reprezintă 'cel mai pervers atac împotriva libertăţii presei în lume din întreaga istorie', denunţând o procedură fondată pe 'minciuni”, potrivit AFP, citată de Agerpres'.
Potrivit susţinătorilor lui Julian Assange, justiţia britanică a acceptat apelul Washingtonului împotriva refuzului de extrădare a australianului, urmărit în justiţie pentru difuzarea a sute de mii de documente confidenţiale, dar l-a limitat la chestiuni 'tehnice'.
Data audierii nu este cunoscută încă. Julian Assange, de 50 de ani, este încarcerat la închisoarea de maximă siguranță Belmarsh din sud-estul Londrei. La începutul lunii ianuarie, judecătoarea britanică Vanessa Baraitser s-a opus extrădării lui Julian Assange către SUA, invocând riscul de sinucidere.
Assange, susţinut de numeroase organizaţii pentru libertatea presei, riscă 175 de ani de închisoare în SUA pentru difuzarea, din 2010, a peste 700.000 de documente clasificate privind activităţile militare şi diplomatice americane, în special în Irak şi Afganistan.
Marea Britanie îl ţine încarcerat pe Assange din iulie 2019 . Poliţia britanică l-a arestat pe Assange în aprilie 2019, la Ambasada Ecuadorului, pentru că nu s-a predat în conformitate cu un mandat de arestare emis anterior, legat de acuzaţiile de viol aduse împotriva sa de Suedia, acuzaţii ce ulterior au fost retrase. Poliţia britanică a intervenit după ce autorităţile de la Quito i-au ridicat lui Assange statutul de refugiat și l-au predat forţelor de ordine. Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie 2019 la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. În noiembrie 2019, a scăpat de acuzațiile de viol din 2010 după ce parchetul suedez a abandonat ancheta. Assange a negat mereu aceste acuzaţii, a evitat să fie extrădat în Suedia timp de şapte ani.
Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, a fost arestat la Londra. Primele imagini
Pentru ce este inculpat Julian Assange
Julian Assange este inculpat de Statele Unite de 18 capete de acuzare cu privire la o o uriaşă divulgare de documente clasificate diplomatice şi aparţinând Apărării. Pentru aceste acuzații, potrivit legilor din SUA, Assange riscă până la 175 de ani de închisoare. Acuzat mai întâi de piraterie informatică, Assange a fost inculpat în mai 2019 pentru alte 17 capete de acuzare de justiţia americană, pe baza legislaţiei antispionaj.
Statele Unite îl acuză pe Assange că a pus în pericol surse prin dezvăluirea în 2010 de WikiLeaks a unei cantităţi imense de documente militare şi diplomatice clasificate. Australianul este acuzat de "complot" împreună cu fostul analist militar Bradley (ulterior Chelsea) Manning, aflat la originea acestei scurgeri fără precedent de documente, riscând să fie condamnat la zeci de ani de detenţie.
CINE ESTE JULIAN ASSANGE
Julian Paul Assange (n. 3 iulie 1971, Townsville, Queensland, Australia) este un ziarist australian, editor și activist pe internet. Este cunoscut drept purtătorul de cuvânt și editorul-șef al WikiLeaks, site ce prezintă scurgeri de informații. Înainte de a pune bazele WikiLeaks în 2006, a studiat fizica și matematica și s-a ocupat de programarea calculatoarelor.
A trăit în mai multe țări, a avut câteva apariții publice în care a vorbit despre libertatea presei, cenzură și jurnalismul de investigație. A contribuit cu partea de “cercetare” la cartea denumită “Underground: tales of hacking, madness & obsession on the electronic frontier", publicată în 1997 de editura Reed Books Australia.
Assange a fondat site-ul WikiLeaks în 2006 și facea parte din consiliul consultativ al acestuia. A făcut publice materiale în legătură cu ucideri extrajudiciare din Kenya, descărcarea deșeurilor toxice din Africa, proceduri ale Golfului Guantanamo și despre bănci ca Kaupthing și Julius Baer.
În 2010 a început să publice detalii despre implicarea Statelor Unite în războaiele din Afganistan și Irak. Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început publicarea telegramelor secrete ale Statelor Unite.
Pentru activitatea sa pe WikiLeaks, Assange a primit trei premii pentru jurnalism: „Freedom of Expression Awards” în 2008, „Amnesty International UK Media Award” (la categoria „New Media”) în 2009 pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya[14] și „Sam Adams Award” în 2010. Assange fost nominalizat la titlul de Time Person of the Year în 2010.
WikiLeaks a publicat 10 milioane de documente secrete, inclusiv 30 de mii de emailuri private ale lui Hillary Clinton, de pe vremea când aceasta era secretar de stat. Scurgerile de informații au costat-o pe Clinton președinția Statelor Unite.
