Actul normativ promulgat de către şeful statului are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare, prin instituirea unor derogări de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, în sensul în care, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi alocate, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.
De asemenea, legea promulgată instituie derogări de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. a) şi c) şi art.26 alin. (4) şi (5) din Legea nr .69/2010, respectiv de la art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (5) şi Anexa nr. 1 din Legea nr. 360/2022, în sensul în care, cu fondurile suplimentate în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat la titlul „Cheltuieli de personal” se majorează plafonul nominal al cheltuielilor de personal al bugetului de stat, precum şi plafonul nominal şi cel exprimat ca procent în Produsul Intern Brut al bugetului general consolidat.
„În cazul în care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte în scopul atingerii jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii sunt autorizaţi să încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare poate determina depăşirea cu până la 15% a sumelor alocate în euro aferente fiecărei reforme şi/sau investiţii din acordurile de finanţare, numai pentru implementarea proiectelor pentru care este prevăzută lansarea de apeluri de proiecte, cu încadrarea în creditele de angajament aprobate anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale”, mai prevede actul normativ.
De asemenea, pentru a maximiza absorţia şi eficientizarea implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor asumate prin PNRR, fondurile aferente depăşirii prevăzute anterior, sunt prevăzute în bugetul şi anexele ordonatorilor principali de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii, respectiv în bugetul agenţiilor de implementare, după caz, peste valoarea sumei aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reforme şi/sau investiţii, care anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă au încheiat/emis contracte/decizii/ordine de finanţare pe baza creditelor de angajament aprobate la poziţia bugetară «Finanţare publică naţională», sunt autorizaţi să dezangajeze creditele de angajament aferente angajamentelor legale respective şi să le reangajeze pe seama fondurilor prevăzute la subdiviziunile bugetare aferente fondurilor europene nerambursabile sau rambursabile, după caz”, mai indică sursa citată.
Proiectele finanţate din fonduri europene aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entităţi cu personalitate juridică înregistrate în România şi/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al parteneriatului a unei entităţi înregistrate fiscal în România.
