Înalta Curte de Casație și Justiție vine cu o modificare importantă în legislația antidrog. Astfel, în cazul șoferilor, nu mai este suficient ca organele de control să stabilească faptul că aceștia au consumat, trebuie să determine și ce cantitate de stupefiante a fost consumată, la fel ca în cazul pragurilor de concentrație alcoolică.
În admiterea sesizări formulate de Curtea de Apel Brașov - Secția penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept, ICCJ a transmis că:
"În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.
Șoferul drogat Vlad Pascu a scris o scrisoare de 12 pagini, în care își acuză părinții pentru problemele sale
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală", se precizeaz[ ]n decizia ICCJ.
Completul de la Instanța supremă a primit mai multe sesizări de la instanțe din țară în legătură cu modul în care trebuie interpretată sintagma "persoana care conduce aflată sub influența unor substanțe psihoactive".
Controversele au apărut după ce tot mai mulți șoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, deși luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
Halucinant. Vlad Pascu, criminalul de la 2 Mai, atacuri la adresa presei: „Acuzații ridicole. Este de neimaginat ce s-a întâmplat în mass-media”