Fugarul Sebastian Ghiță mai scapă de un dosar. Fostul deputat era acuzat că a primit comisioane de aproape 6 milioane de euro, sub masca unor contracte fictive

Curtea de Apel Ploiești a respins contestațiile DNA și ale inculpaților și a menținut deciziile Tribunalului Prahova din decembrie și iulie 2023 care a constatat neregularitatea dosarului DNA și a restituit cazul la procuror.

Judecătorul de Cameră Preliminară de la Tribunalul Prahova a ajuns la concluzia că dosarul a fost prost făcut, potrivit presei. Aceasta după ce a exclus mai multe probe în baza unor decizii CCR.

”Dispune restituirea cauzei (…) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, constatând că rechizitoriul (…) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției la data de 17.10.2022 este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată în totalitate de procuror în termenul prevăzut de (….) prin referatul (…) din data de 19.10.2023 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupțe – Secția de Combatere a Corupției (…)

Constată că prin încheierea din data de 25.07.2023 pronunțată în dosarul (…) s-a dispus admiterea în parte a cererilor și excepțiilor invocate de inculpații Ghiță Sebastian Aurelian și Anonimizat 1 (Bogdan Padiu, fost coleg de liceu cu Ghiță – n.r.), prin avocați aleși, în procedura camerei preliminare, astfel:

– S-a constatat neregularitatea rechizitoriului (…) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției la data de 17.10.2022 în ceea ce privește:

insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie condițiilor de tipicitate ale infracțiunilor pentru care inculpații Ghiță Sebastian Aurelian și Anonimizat 1 au fost trimiși în judecată, inclusiv în ceea ce privește numărul actelor materiale, datele și locul comiterii presupuselor fapte;

insuficienta descriere a acțiunii de determinare circumscrisă infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (…) pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian;

insuficienta descriere a elementelor materiale circumscrise presupuselor complicități la infracțiunile de trafic de influență în formă continuată imputate inculpatului Anonimizat 1 (…)

S-a constatat nulitatea absolută parțială a ordonanței (…) din data de 30.05.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești (…)

S-a dispus excluderea din materialul probator a înscrisurilor și informațiilor în format electronic, furnizate în baza ordonanței nr. (…) din data de 30.05.2016 de către unitățile bancare, care conțin tranzacții financiare, rulajele conturilor identificate și extrasele de cont (…)

S-a dispus excluderea din materialul probator a raportului de constatare din domeniul financiar-fiscal întocmit la data de 17.05.2019 (…)

S-a dispus excluderea din materialul probator a declarațiilor formulate de martora Socol Irina cu identitatea protejată Nanău Lucică la datele de 12.04.2016, 18.04.2016, 21.04.2016, 06.10.2016, 25.10.2016, 23.02.2017 ți 09.05.2019 (…)

În conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curții Constituționale, s-a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă precizate anterior, precum și eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă și eliminarea redării conținutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul (…) emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești la data de 17.10.2022, măsura urmând să fie adusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție (…)

Dosarul (…) se restituie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției după rămânerea definitivă a prezentei încheieri (…) Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 13.12.2023”, este decizia Tribunalului Prahova rămasă definitivă prin hotărârea CA Ploiești în septembrie 2025″.

Sebastian Ghiță, acuzat trafic de influență și instigare la fals

Sebastian Ghiță era acuzat trafic de influență și instigare la fals, potrivit DNA. Alături de fostul deputat PSD au mai fost trimiși în judecată Cristian Anăstăsescu, fostul lui cumnat, și Bogdan Padiu, un fost coleg de liceu.

Dosarul a fost deschis în februarie 2017 de DNA Ploiești și a fost finalizat abia în octombrie 2022, după 5 ani, de procurorul Gheorghe Moța de la Secția I a DNA.

Potrivit procurorilor, fostul deputat PSD ar fi vămuit contractele IT acordate de stat. Patronii unor companii IT ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiță, fie ca să câștige contracte, fie ca aceste contracte să se deruleze în bune condiții. Procurorii susțin ca Ghiță lua comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între firmele controlate de el și companiile IT care primeau contractele de la stat. Între 2010 și 2014, Ghiță ar fi primit comisioane de aproape 30 de milioane de lei.

Procurorii aveau la dosar mai multe declarații ale unor martori cu identitate protejată. În documentele procurorilor se arăta că Ghiță le-ar fi promis patronilor de companii IT că „va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniștrii Comunicațiilor și Societății Informaționale, Zsolt Nagy și Valerian Vreme, miniștrii sănătății Eugen Nicolaescu și Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.

Contracte IT pe bandă rulantă

Contracte cu Transelectrica. Potrivit DNA, între 2007 – 2008, Sebastian Ghiță ar fi primit de la reprezentanții UTI Systems din grupul lui Tiberiu Urdăreanu peste 4,1 milioane de lei (aproape 900.000 de euro) ca să îi ajute să obțină 7 contracte cu Transelectrica în valoare de peste 14 milioane de euro. E vorba servicii de securitate IT pentru stațiile electrice din țară. Ghiță ar fi intervenit la finul lui, fostul secretar de stat din ministerul Economiei, Darius Meșca, și la fostul director Transelectrica, Stelian Gal.

Contracte cu CNAS. Între 2013 – 2014, Ghiță ar fi primit de la reprezentanții UTI Grup al lui Tiberiu Urdăreanu aproape 6 milioane de lei (aproape 1,3 milioane de euro) ca să îi ajute să obțină un contract pentru implementarea unor servicii legate de „Dosarul Electronic de Sănătate” de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Contracte cu Siveco. Între 2007 – 2014, Ghiță ar fi primit de la reprezentanții Siveco România aproape 23 de milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obțină contracte cu:

CNAS pentru „Dosarul Electronic de Sănătate”

Agenția de cadastru pentru implementarea proiectului „registrul electronic național al nomenclaturilor stradale RENNS” în valoare de peste 13 milioane de lei

Spitalul Județean de Urgențe Ploiești pentru ” dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-sănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova” în valoare de peste 6,5 milioane de lei

Consiliul Județean Tulcea pentru servicii de realizare și implementare sistem integrat și formare profesională pentru proiectul „implementarea la nivelul județului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment și e-guvernare precum și asigurării conexiunilor la broadband” în valoare de 5,8 milioane de lei.

Consiliul Județean Brașov pentru livrarea de echipamente hardware, licențe și sisteme de operare, analiză, proiectare, testare și implementare sistem informatic, configurarea și implementarea bazelor de date, mentenanța sistemului informatic implementat în valoare de 3,8 milioane de lei.

De asemenea, Ghiță ar fi taxat deblocarea unor plăți pentru contracte deja existente cu Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit din Ministerul Agriculturii și Casa Națională de Asigurări de Sănătate din Ministerul Sănătății.

Contracte cu Ministerul Mediului. Între 2013 – 2014, Ghiță ar fi primit de la reprezentanții Romtelecom București și Romsys, compania IT a lui Horațiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică aproape 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obțină un contract uriaș de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 35 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituțional Modular de procesare a informației vehiculate prin intermediul Programului Operațional Sectorial Mediu”.

Comisioanele, sub masca unor contracte fictive

Ghiță ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat și firmele controlate de el, precum Asesoft și Teamnet.

Potrivit procurorilor, schema era simplă: firmele lui Ghiță pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii ar avea numeroase mărturii ale angajaților de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiță nu au prestat nimic și serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.

Ghiță ar fi știut de acest dosar înainte să fugă din țară în decembrie 2016, imediat ce a rămas fără imunitatea parlamentară.

O mărturie obținută de procurorii de la DNA Ploiești arată că Sebastian Ghiță știa înainte să fugă în decembrie 2016 că urmează să i se facă acest dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:

„…în prezența mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiță – n.r.) a afirmat că a luat la cunoștință despre faptul că la D.N.A. – S T Ploiești există în lucru un dosar urmare a unor denunțuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) și de Berdilă de la Romsys…”)