Actual· 4 min citire

Foștii deținuți care au câștigat procesele la CEDO au primit de la staul român despăgubiri de aproape 17 milioane de euro

Foștii deţinuţi care au câştigat la CEDO au primit de la staul român despăgubiri de aproape 17 milioane de euro

Foștii deţinuţi care au câştigat la CEDO au primit de la staul român despăgubiri de aproape 17 milioane de euro

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 11 mar. 2024, 16:48

Statul român a achitat aproape 17 milioane de euro până în prezent, către fostele persoane private de libertate care au câștigat despăgubiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), conform informațiilor furnizate de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, într-o declarație dată luni.

"În ultimii 15 ani, în sistemul penitenciar au fost deținute 160.000 de persoane private de libertate. Dintre acestea, în ultimii 15 ani, au câștigat la CEDO despăgubiri în media sumei de 4.000 - 5.000 de euro 4.300 de foste persoane private de libertate, 4.300 raportat la 160.000, iar suma totală pe care statul român a plătit-o, până în acest moment, din evidențele pe care le are Administrația Națională a Penitenciarelor la dispoziție, este de 16,8 milioane de euro. (...) Procentul cauzelor câștigate la CEDO este în marja 2 - 3%. (...) Dacă vom caza 100 de persoane, în orice infrastructură, fie ea și de tip hotelier, vă garantez că în 15 ani vor fi două-trei plângeri sau reclamații. (...) S-a vehiculat de foarte multe ori că statul român plătește sute de milioane de euro, ceea ce nu este adevărat", a declarat Halchin, la prezentarea bilanțului activității ANP în 2023.

El a menționat că, anul trecut, ANP a avut printre priorități combaterea supraaglomerării. "Acest fenomen încă se mai regăsește la nivelul sistemului penitenciar, deși este într-o continuă ameliorare și în anul supus analizei, ca și în 2022, eforturile în această direcție au presupus două tipuri de măsuri - o măsură de ordin administrativ, care presupune transferuri, transferurile persoanelor private de libertate în interiorul, să spunem, subdiviziunii unităților de același regim și, după cum observăm, am avut 3.400 de transferuri sau 3.600 de transferuri în 2023, în comparație cu 2.800 în 2022, iar a doua direcție de acțiune în sensul combaterii supraaglomerării este, în mod evident, dezvoltarea fizică a sistemului penitenciar", a explicat Dan Halchin.

Bugetul Capitalei, în impas. Proiectul pentru anul 2024 a fost respins pentru a treia oară de Consiliul General

Șeful ANP a amintit că Guvernul a aprobat un memorandum cu măsuri de extindere a infrastructurii penitenciare. "Practic, în intervalul 2022 - 2025, documentul programatic spune că trebuie să ne mărim capacitatea cu 7.800 de noi locuri de cazare. După eforturi realmente extraordinare, s-a reușit, pentru al treilea an consecutiv, respectarea acestei planificări. Cu alte cuvinte, în 2023 au fost programate a fi date în folosință un număr de 1.275 de noi locuri, au fost date 1.282. Un aspect foarte important care trebuie menționat este faptul că noile penitenciare de la Unguriu și de la Berceni, unități care despre care s-a vorbit foarte mult timp, au beneficiat de semnarea contractului de execuție propriu-zisă, iar începând din anul acesta, din ianuarie, unitățile se află în faza de execuție", a menționat Halchin, citat de Agerpres.

Conform acestuia, în 2023, pentru infrastructura fizică a sistemului penitenciar s-au derulat lucrări pe 28 de șantiere. "Volumul acestora a crescut până la 35 în acest moment, iar în următoarele două - trei luni vom ajunge la 74 de șantiere în tot sistemul, evident, la nivel național. Nu sunt numai privind locuri de cazare, sunt și lucrări care țin de alimentarea cu gaz metan, redimensionarea rețelelor de evacuare a apelor uzate ș.a.m.d", a punctat șeful ANP.

Anul trecut au fost repatriați un număr de aproximativ 1.000 de fugari. "Condițiile din sistemul penitenciar românesc nu sunt nici pe departe așa cum sunt clamate sau blamate de unele persoane care se află în anvergura unui proces penal sau a altuia. Se poate trage concluzia că, în ipoteza în care condițiile de detenție ar fi fost necorespunzătoare sau dacă noi am fi făcut ceva incorect în sistemul penitenciar, instanțele internaționale din țările cu care cooperăm n-ar fi luat decizia repatrierii unui număr atât de semnificativ de persoane care să-și execute pedeapsa în România", a susținut Dan Halchin.

Ce cred cu adevărat rușii despre români. Peripețiile unui român care i-a interogat pe stradă: „Șocat de unele reacții”

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual