Potrivit datelor furnizate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), magistrați au admis apelul declarat de procurorii DNA Ploiești împotriva sentinței pronunțată în octombrie 2014 de Curtea de Apel Ploiești prin care Mihaela Pușcaș era achitată de sub învinuirea comiterii, în concurs de infracțiuni, a faptelor penale de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, înșelăciune și fals intelectual, scrie Agerpres.
Astfel, ÎCCJ a condamnat-o definitiv pe fosta directoare a Penitenciarului Târgșor la trei ani de închisoare, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilind un termen de încercare de cinci ani.
De asemenea, magistrații Curții Supreme au respins cererea formulată de procurori privind confiscarea de la inculpată a sumei de 426.281,06 lei.
Fosta directoare a Penitenciarului de Femei Târgșor, Mihaela Pușcaș, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA în martie 2013, ea fiind acuzată de înșelăciune, fals intelectual și folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în formă continuată.
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, inculpata, în calitate de director al penitenciarului, dar și de manager al unui proiect finanțat din POSDRU — "Persoane private de libertate, în slujba protecției mediului înconjurător pentru creșterea competitivității și a atractivității teritoriilor" — a atașat la o cerere de rambursare un document inexact și mai multe documente false pentru a justifica prefinanțarea primită și a obține plăți intermediare.
În urma cercetărilor, s-a stabilit că o parte din achizițiile de bunuri, servicii sau execuții de lucrări au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legislației naționale în vigoare în domeniul achizițiilor publice, deși directoarea penitenciarului a declarat în cuprinsul cererii că au fost respectate procedurile. Pentru a demonstra aceasta, Mihaela Pușcaș a aprobat o serie de documente întocmite în fals și le-a atașat la cererea de rambursare. Această faptă a avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri europene în cuantum de 352.321 de lei, sumă care reprezintă o pagubă adusă bugetului Comunităților Europene, precum și fonduri nerambursabile din bugetul național în cuantum de 73.959 de lei, se arată într-un comunicat emis de DNA la acel moment.
La data de 17 octombrie 2014, Curtea de Apel Ploiești, ca instanță de fond, s-a pronunțat în acest dosar și a achitat-o pe Mihaela Pușcaș de sub învinuirea comiterii, în concurs de infracțiuni, a faptelor penale de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, înșelăciune și fals intelectual "deoarece acestea nu prezintă pericolul social al unor infracțiuni".
De asemenea, magistrații i-au aplicat inculpatei sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei și au constatat că partea vătămată Ministerul Muncii — AMPOSDRU preluată de Ministerul Fondurilor Europene reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.
